După Matei 25:1-46

25  Atunci Regatul cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care și-au luat lămpile+ și au ieșit în întâmpinarea mirelui+.  Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci erau prevăzătoare+.  Cele nechibzuite și-au luat lămpile, dar nu și-au luat ulei,  pe când cele prevăzătoare, odată cu lămpile, și-au luat și ulei în vasele lor.  Pentru că mirele întârzia, le-a luat somnul pe toate și au adormit.  Chiar la miezul nopții s-a auzit un strigăt: «Iată mirele! Ieșiți în întâmpinarea lui!».  Atunci toate fecioarele acelea s-au ridicat și și-au pregătit lămpile+.  Cele nechibzuite le-au zis celor prevăzătoare: «Dați-ne din uleiul vostru, pentru că ni se sting lămpile».  Cele prevăzătoare au răspuns: «S-ar putea să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Duceți-vă mai bine la cei ce vând și cumpărați-vă». 10  În timp ce ele se duceau să cumpere, a venit mirele. Fecioarele care erau gata au intrat cu el la ospățul de nuntă+ și ușa a fost închisă. 11  După aceea au venit și celelalte fecioare, zicând: «Domnule, domnule, deschide-ne+!». 12  El a răspuns: «Vă spun adevărul: Nu vă cunosc!». 13  Vegheați+ deci, pentru că nu știți nici ziua, nici ora+. 14  De asemenea, Regatul este ca un om care, urmând să plece în călătorie în străinătate, și-a chemat sclavii și le-a încredințat bunurile sale+. 15  Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unu, fiecăruia după puterea lui+, și a plecat în străinătate. 16  Cel care a primit cinci talanți s-a dus imediat și a făcut negoț cu ei și a mai câștigat cinci. 17  Tot așa, cel care a primit doi a mai câștigat doi. 18  Dar sclavul care a primit unul singur s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns banii stăpânului său. 19  După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a încheiat socotelile cu ei+. 20  Astfel, cel care primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: «Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată că am mai câștigat cinci talanți+». 21  Stăpânul lui i-a zis: «Bine, sclav bun și fidel! Ai fost fidel în ce privește puține lucruri. Te voi numi peste multe lucruri+. Vino să iei parte la bucuria stăpânului tău+!*». 22  Apoi s-a apropiat cel care primise doi talanți și a spus: «Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată că am mai câștigat doi talanți+». 23  Stăpânul lui i-a zis: «Bine, sclav bun și fidel! Ai fost fidel în ce privește puține lucruri. Te voi numi peste multe lucruri. Vino să iei parte la bucuria stăpânului tău!». 24  În cele din urmă s-a apropiat sclavul care primise un singur talant și a zis: «Stăpâne, știam că ești un om exigent*, care seceri de unde n-ai semănat și strângi de unde n-ai vânturat+. 25  Așa că, de teamă, m-am dus și ți-am ascuns talantul în pământ. Iată ce este al tău». 26  Stăpânul i-a răspuns: «Sclav rău și leneș*, dacă știai că secer de unde n-am semănat și că strâng de unde n-am vânturat, 27  trebuia să-mi fi dat banii la bancheri, iar la venire i-aș fi primit înapoi cu dobândă. 28  Luați-i deci talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți+. 29  Fiindcă celui ce are i se va mai da și va avea din belșug. Dar celui ce n-are i se va lua chiar și ce are+. 30  Aruncați-l pe sclavul netrebnic în întunericul de afară! Acolo va plânge și va scrâșni din dinți». 31  Când Fiul omului+ va veni în gloria sa cu toți îngerii+, atunci se va așeza pe tronul său glorios. 32  Toate națiunile vor fi adunate înaintea sa și el îi va separa pe oameni unii de alții, așa cum un păstor separă oile de capre. 33  Și va pune oile+ la dreapta sa, iar caprele la stânga sa+. 34  Atunci Regele le va zice celor de la dreapta sa: «Veniți, voi, cei binecuvântați de Tatăl meu, și moșteniți Regatul pregătit pentru voi de la întemeierea lumii! 35  Căci mi-a fost foame și mi-ați dat să mănânc, mi-a fost sete și mi-ați dat să beau. Am fost străin și m-ați primit cu ospitalitate+, 36  am fost gol și m-ați îmbrăcat+. M-am îmbolnăvit și ați avut grijă de mine. Am fost în închisoare și m-ați vizitat+». 37  Atunci cei drepți îi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi flămând și ți-am dat să mănânci sau însetat și ți-am dat să bei+? 38  Când ai fost străin și te-am primit cu ospitalitate sau gol și te-am îmbrăcat? 39  Când ai fost bolnav sau în închisoare și te-am vizitat?». 40  Regele le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori i-ați făcut aceste lucruri unuia din cei mai mici dintre acești frați ai mei, mie mi le-ați făcut+». 41  Apoi le va zice celor de la stânga sa: «Duceți-vă de la mine+, voi, cei blestemați, în focul veșnic+ pregătit pentru Diavol și îngerii lui+! 42  Căci mi-a fost foame, dar nu mi-ați dat să mănânc, mi-a fost sete, dar nu mi-ați dat să beau. 43  Am fost străin, dar nu m-ați primit cu ospitalitate, gol, dar nu m-ați îmbrăcat, bolnav și în închisoare, dar n-ați avut grijă de mine». 44  Atunci și ei vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu ți-am slujit?». 45  Atunci el le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori nu i-ați făcut aceste lucruri unuia din cei mai mici dintre acești frați ai mei, mie nu mi le-ați făcut+». 46  Aceștia vor merge la moarte veșnică+, dar cei drepți la viață veșnică+”.

Note de subsol

Sau „Bucură-te cu stăpânul tău!”.
Sau „dur”, „aspru”.
Sau „indolent”, „nepăsător”.

Note de studiu

zece fecioare . . . au ieșit în întâmpinarea mirelui: În timpurile biblice, un moment important al ceremoniei de nuntă era acela când alaiul aducea mireasa de la casa tatălui ei la casa mirelui sau la casa tatălui mirelui. Când se lăsa seara, mirele, îmbrăcat cu cele mai bune haine, pleca de la casa lui și mergea împreună cu prietenii săi la casa părinților miresei. De acolo, cuplul pornea spre locuința mirelui însoțit de muzicieni, de cântăreți și, adesea, de oameni care duceau în mână lămpi. Cei aflați de-a lungul drumului priveau alaiul cu mare interes. (Is 62:5; Ier 7:34; 16:9) Din câte se pare, printre cei ce se alăturau alaiului se aflau și tinere care aveau lămpi. Întrucât nimeni nu se grăbea, alaiul putea întârzia, astfel că unora care așteptau de-a lungul drumului li se făcea somn și adormeau. Uneori, din cauza perioadei lungi de așteptare, era necesar ca lămpile să fie umplute din nou cu ulei. Cântecele și strigătele de bucurie se auzeau de departe. După ce mirele și alaiul intrau în casă, se închidea ușa, iar oaspeții care întârziau nu mai puteau intra. (Mt 25:5-12; vezi nota de studiu de la Mt 1:20)

prevăzătoare: Sau „înțelepte”. (Vezi nota de studiu de la Mt 24:45.)

și-au pregătit lămpile: Din câte se pare, acest lucru se referă la ceea ce trebuia făcut pentru ca lămpile să ardă corespunzător, de pildă să fie tăiat fitilul și să se completeze uleiul.

Vegheați: Lit. „Stați treji”. Îndemnul de a rămâne treji din punct de vedere spiritual constituie mesajul principal al parabolei celor zece fecioare. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:42; 26:38.)

talanți: Talantul grecesc nu era o monedă, ci o unitate de măsură pentru greutate și o unitate monetară. Un talant grecesc de argint cântărea 20,4 kg și corespundea cu circa 6 000 de drahme grecești sau 6 000 de dinari romani. Echivala cu salariul pe care un muncitor obișnuit îl primea pentru aproximativ 20 de ani de muncă. (Vezi Ap. B14.)

banii: Lit. „argintul”, adică argintul folosit ca valoare monetară.

ți-am ascuns talantul în pământ: Această practică este confirmată de nenumăratele obiecte de valoare și monede pe care arheologii și fermierii le-au descoperit în ținuturile biblice.

bancheri . . . dobândă: În secolul I e.n., în Israel și în națiunile din jur existau mulți bancheri, adică persoane care dădeau bani cu împrumut. Legea le interzicea israeliților să ceară dobândă pentru împrumuturile acordate conaționalilor lor nevoiași. (Ex 22:25) Însă ea specifica în mod clar că străinilor li se putea lua dobândă, probabil când era vorba de afaceri. (De 23:20) În timpul lui Isus, se pare că era ceva obișnuit ca oamenii să depoziteze bani la bancheri, iar ulterior să-i primească înapoi cu dobândă.

va scrâșni din dinți: Vezi nota de studiu de la Mt 8:12.

așa cum un păstor separă oile de capre: Aici, Isus descrie o scenă cu care ascultătorii săi erau familiarizați. În timpurile biblice, păstorii aveau în grijă turme mixte. (Ge 30:32, 33; 31:38) În Orientul Apropiat, oile și caprele pășteau de obicei împreună, iar păstorul le putea deosebi cu ușurință când voia să le separe. Animalele erau separate din mai multe motive, de exemplu pentru pășunat, pentru împerechere, pentru muls, pentru tuns, pentru sacrificare sau chiar pentru ca ele să se poată grupa și încălzi pe timp de noapte. Indiferent care ar fi fost motivul, cert este că ilustrarea prezintă foarte bine separarea evidentă ce va avea loc când „Fiul omului va veni în gloria sa”. (Mt 25:31)

la dreapta sa . . . la stânga sa: În unele contexte, ambele locuri indică o poziție de onoare și de autoritate (Mt 20:21, 23), dar locul cel mai onorabil este întotdeauna cel de la dreapta. (Ps 110:1; Fa 7:55, 56; Ro 8:34) Totuși, aici și în Mt 25:34, 41, există un contrast evident între locul de la dreapta Regelui, care indică favoare, și cel de la stânga lui, care indică dezaprobare. (Compară cu Ec 10:2, n.s.)

caprele: Deși în această ilustrare Isus folosește termenul „capre” cu referire la persoanele care nu-i sprijină pe frații săi spirituali, el nu folosește neapărat acest termen din cauza unor trăsături negative ale caprelor. Este adevărat, caprele sunt mai independente și uneori mai încăpățânate decât oile. Totuși, potrivit Legii, ele erau animale curate, iar pentru masa de Paște putea fi folosit un ied în loc de miel. (Ex 12:5; De 14:4) În plus, Legea mozaică pretindea ca, în Ziua Ispășirii, să se folosească sângele unui țap ca să se facă ispășire pentru păcatele Israelului. (Le 16:7-27) Așadar, se pare că Isus a făcut referire la capre și la oi pur și simplu pentru a ilustra două grupuri distincte de persoane. (Mt 25:32)

moșteniți: Sensul de bază al verbului grecesc folosit aici face referire la cineva care primește o moștenire de drept, deseori datorită legăturilor de rudenie, cum ar fi un fiu care primește o moștenire de la tatăl său. (Ga 4:30) Însă în acest verset, la fel ca în majoritatea ocurențelor din Scripturile grecești creștine, termenul are un sens mai larg, însemnând a primi ceva ca răsplată de la Dumnezeu. (Mt 19:29; 1Co 6:9)

Regatul: În Biblie, termenul „regat” este folosit pentru a indica mai multe lucruri, cum ar fi „regiunea sau țara condusă de un rege”, „puterea regală”, „un domeniu” sau „faptul de a fi condus de un rege”. Din câte se pare, termenul se referă aici la foloasele și binecuvântările ce decurg din faptul de a fi condus de Regatul lui Dumnezeu și de a trăi pe domeniul acestuia.

întemeierea lumii: Termenul grecesc tradus aici prin „întemeiere” este redat prin „a concepe” în Ev 11:11, unde este folosit împreună cu termenul „urmaș”. În expresia „întemeierea lumii”, el se referă, probabil, la conceperea și nașterea de copii de către Adam și Eva. Isus asociază „întemeierea lumii” cu Abel, după cât se pare primul om care putea fi răscumpărat și al cărui nume a fost scris în sulul vieții de la „întemeierea lumii”. (Lu 11:50, 51; Re 17:8)

gol: Sau „îmbrăcat sumar”. Termenul grecesc gymnós poate însemna „doar cu lenjeria de corp”. (Iac 2:15, n.s.)

Adevărat: Vezi nota de studiu de la Mt 5:18.

frați: Pluralul termenului grecesc redat prin „frate” se poate referi atât la bărbați, cât și la femei.

moarte: Lit. „tăiere”, adică tăiere de la viață. Termenul grecesc kólasis este folosit cu referire la elagaj, sau tăierea ramurilor inutile ale pomilor. Această „tăiere” este „veșnică”, întrucât cei tăiați de la viață nu mai au speranța învierii.

Multimedia

Vânturarea cerealelor
Vânturarea cerealelor

Folosind o furcă sau o lopată de vânturat, agricultorul arunca în aer cerealele treierate. Boabele cădeau pe pământ, iar pleava, fiind mai ușoară, era luată de vânt. Agricultorul repeta această operațiune de mai multe ori, până când toate boabele erau separate de pleavă.