Salt la conţinut

AJUTOR PENTRU FAMILII | CREȘTEREA COPIILOR

Cum să vorbiți cu copilul vostru despre discriminarea rasială

Cum să vorbiți cu copilul vostru despre discriminarea rasială

 Încă de mici, copiii ar putea observa că unii oameni îi tratează diferit pe alții, în funcție de naționalitate sau de culoarea pielii. Cum vă puteți ajuta copilul să nu fie influențat de prejudecăți rasiale? Ce puteți face dacă se întâmplă să devină victima prejudecăților rasiale?

În acest articol:

 Cum să vorbiți cu copilul vostru despre diferențele rasiale

 Ce îi puteți spune. În rândul oamenilor din întreaga lume se poate observa o varietate extraordinară în ce privește trăsăturile fizice și cultura. Însă această diversitate i-a determinat pe unii să se comporte urât cu alți oameni din cauza înfățișării sau a modului lor de a acționa.

 Biblia învață că toți oamenii au un strămoș comun, cu alte cuvinte, facem parte cu toții din aceeași familie.

„[Dumnezeu] a făcut dintr-un singur om toate națiunile.” (Faptele 17:26)

 „Am constatat că, atunci când copiii noștri petrec timp cu persoane de diferite rase, ei ajung să înțeleagă singuri că fiecare persoană merită să fie tratată cu iubire și respect.” (Karen)

 Cum să-i explicați copilului vostru unele lucruri despre discriminarea rasială

 Mai devreme sau mai târziu, copilul vostru va auzi la știri despre acte violente motivate de ură sau despre alte situații cauzate de prejudecăți rasiale. Ce explicație i-ați putea da? Depinde mult de vârsta copilului.

  •   Preșcolari. „Copiii mici au un puternic simț al dreptății”, afirmă dr. Allison Briscoe-Smith în revista Parents. „Acesta este un bun punct de plecare pentru a vorbi despre nedreptate.”

„Dumnezeu nu este părtinitor și . . ., în orice națiune, omul care se teme de el și face ce este drept este primit de el.” (Faptele 10:34, 35)

  •   Preadolescenți. Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani sunt curioși și, uneori, pun întrebări care îi pun în dificultate pe părinți. Străduiți-vă să le răspundeți la întrebări. Vorbiți cu copilul vostru despre ceea ce vede la școală sau în mass-media și folosiți-vă de aceste ocazii pentru a-l ajuta să înțeleagă că este greșit să ai prejudecăți rasiale.

„Să fiți toți uniți în gândire, să manifestați empatie, afecțiune frățească, compasiune tandră și umilință.” (1 Petru 3:8)

  •   Adolescenți. În adolescență, tinerii au capacitatea de a înțelege concepte mai profunde. Prin urmare, această perioadă este foarte potrivită pentru a discuta cu copilul vostru adolescent despre cazurile de discriminare rasială prezentate în mass-media.

„Oamenii maturi . . . și-au exersat capacitatea de înțelegere ca să deosebească binele de rău.” (Evrei 5:14)

 „Vorbim cu copiii noștri despre discriminarea rasială deoarece, mai devreme sau mai târziu, se vor întâlni cu o astfel de situație, indiferent unde vor locui. Dacă nu discutăm despre acest subiect acasă, ei și-ar putea însuși modul de gândire al altora. Copiilor le pot fi prezentate o mulțime de informații false drept adevăruri.” (Tanya)

 Cum să fiți un bun exemplu

 Copiii învață din exemplul altora, de aceea este foarte important ca părinții să fie atenți la vorbirea și acțiunile lor. Prin urmare, gândiți-vă la ce exemplu le dați.

  •   Vi se întâmplă să faceți glume cu privire la oameni de alte rase sau să-i desconsiderați? Potrivit cu American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, „copiii observă ce faceți și ascultă ce spuneți și, în mod firesc, își formează comportamentul imitându-l pe al vostru”.

  •   Vă place să stați în compania oamenilor din alte zone ale lumii? Alanna Nzoma, medic pediatru, spune: „Dacă vreți ca copiii . . . să relaționeze [bine] cu persoane din diferite medii, trebuie să vadă la voi asta”.

„Onorați oameni de orice fel.” (1 Petru 2:17)

 „De-a lungul anilor, am avut la noi acasă oaspeți din toate colțurile lumii. Ne informam despre bucătăria și muzica lor și chiar purtam hainele lor tradiționale. Îi învățam pe copiii noștri să se concentreze la persoană, nu la origine și încercam să nu ne lăudăm cu propria cultură.” (Katarina)

 Ce puteți face dacă copilul vostru este victima prejudecăților rasiale

 Deși se vorbește mult despre egalitate, rasismul este foarte răspândit. De aceea, copilul vostru ar putea fi tratat cu răutate, în special dacă aparține unei minorități. Ce puteți face într-o astfel de situație?

 Aflați cum stau lucrurile în realitate. A fost vorba despre o jignire intenționată sau au fost doar niște cuvinte negândite? (Iacov 3:2) Este necesar ca persoana respectivă să răspundă pentru ce a făcut sau se poate trece cu vederea ce s-a întâmplat?

 Bineînțeles, este nevoie de echilibru. Biblia ne oferă următorul sfat înțelept: „Nu te grăbi să te mânii”. (Eclesiastul 7:9) Cazurile de discriminare rasială nu trebuie minimalizate, însă ceea ce considerăm a fi o insultă nu constituie întotdeauna un act motivat de ură rasială.

 Fiecare situație este diferită. De aceea, încercați să aflați ce s-a întâmplat înainte de a decide dacă este necesar să luați unele măsuri.

„Dacă cineva răspunde înainte de a asculta, este o nebunie și o umilire pentru el.” (Proverbele 18:13)

 După ce ați aflat cum stau lucrurile în realitate, întrebați-vă:

  •   „L-ar ajuta în viață pe copilul meu să creadă că toți oamenii au prejudecăți sau să se victimizeze de fiecare dată când consideră că este insultat?”.

  •   „Nu l-ar ajuta mai degrabă să urmeze sfatul biblic: «Nu pune la inimă toate cuvintele pe care le spun oamenii»?”. (Eclesiastul 7:21)

„Rezonabilitatea voastră să fie cunoscută de toți oamenii!” (Filipeni 4:5)

 Ce puteți face dacă insulta a fost intenționată? Ajutați-l pe copilul vostru să înțeleagă că lucrurile se pot îmbunătăți sau înrăutăți în funcție de modul în care reacționează. Uneori, cei care râd de alții, îi terorizează sau îi insultă așteaptă o reacție. În astfel de cazuri, cea mai bună reacție poate fi să n-ai nicio reacție.

„Unde nu mai sunt lemne, focul se stinge.” (Proverbele 26:20)

 În schimb, dacă nu se expune vreunui risc, copilul vostru ar putea vorbi cu cel care l-a jignit. El ar putea spune, dar fără să aibă o atitudine ostilă: „Nu a fost deloc frumos ce ai spus (sau ce ai făcut)”.

 Considerați că este necesar să raportați incidentul? Dacă siguranța copilului vostru este amenințată sau dacă, din alte motive, considerați că situația nu ar trebui trecută cu vederea, nu vă rețineți să vă adresați conducerii școlii sau chiar poliției.