Eaha to roto?

Eaha te hara ta Adamu raua Eva i rave?

Eaha te hara ta Adamu raua Eva i rave?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Adamu raua Eva te taata matamua tei hara. A amu ai i “to te tumu raau e ite ai i te maitai e te ino,” ua faaroo ore raua i te Atua e ua rave raua i te hara matamua. a (Genese 2:16, 17; 3:6; Roma 5:19) Aita i faatiahia ia Adamu raua Eva ia amu i to tera tumu raau no te mea ua faahohoˈa te reira i te mana o te Atua aore ra to ˈna tiaraa e faaoti eaha te mea maitai e te mea ino no te taata. A amu ai i to tera tumu raau, ua maiti Adamu raua Eva i te faaoti no raua eaha te mea maitai e te mea ino. Ua patoi ïa raua i te tiaraa mana o te Atua.

 Eaha te faahopearaa o te hara ta Adamu e Eva i rave i nia ia raua?

 Ua hara Adamu raua Eva. Ei faahopearaa, ua ruhiruhia e ua pohe raua. Ua haafaufaa ore raua i to raua auhoaraa e te Atua e ua ere atoa raua i te ea tia roa e te ora mure ore.—Genese 3:19.

 Eaha te faahopearaa o te hara ta Adamu e Eva i rave nia ia tatou?

 No te hara a Adamu raua Eva, ua roohia ta raua mau tamarii atoa i te huru taata tia ore. Tera hoi te tupu ia maˈihia te mau metua, e roo-atoa-hia te tamarii i te hoê â maˈi. (Roma 5:12) Ua fanauhia ïa te taata atoa ei “taata hara.” b Riro atura tatou pauroa ei taata tia ore e e mea puai to tatou hinaaro e rave i te mea ino.—Salamo 51:5; Ephesia 2:3.

 No te mea e taata tia ore tatou, e maˈihia tatou, e ruhiruhia e e pohe tatou. (Roma 6:23) E mauiui atoa tatou i te faahopearaa ino o ta tatou mau hapa e o ta vetahi ê.—Koheleta 8:9; Iakobo 3:2.

 E faatiamâhia anei tatou i te faahopearaa ino o te hara a Adamu raua Eva?

 E. Te parau ra te Bibilia e ua pohe Iesu “ei tusia o te tapoˈi i te hara.” (Ioane 1, 4:10, nota) E faatiamâ te tusia a Iesu ia tatou i te faahopearaa o te hara a Adamu raua Eva. Maoti tera tusia, e nehenehe tatou e fanaˈo i ta Adamu raua Eva i ere, oia hoi te ea tia roa e te ora mure ore.—Ioane 3:16. c

 Te mau manaˈo hape no nia i te hara a Adamu raua Eva

 Manaˈo hape: No te hara a Adamu raua Eva, aita roa ˈtu tatou e nehenehe e fanaˈo i te auhoaraa piri e te Atua.

 Tupuraa mau: Aita te Atua e faahapa ra ia tatou no ta Adamu e Eva i rave. Te taa ra ia ˈna e taata tia ore tatou. Aita o ˈna e titau mai ra hau atu i ta tatou e nehenehe e rave. (Salamo 103:14) Noa ˈtu te mauiui ra tatou i te faahopearaa ino o te hara a Adamu e Eva, e nehenehe tatou e fanaˈo i te auhoaraa piri e te Atua.—Maseli 3:32.

 Manaˈo hape: E faatiamâ te bapetizoraa i te taata i te hara a Adamu raua Eva. Mea faufaa ïa ia bapetizohia te mau aiû.

 Tupuraa mau: Noa ˈtu e tuhaa faufaa te bapetizoraa i roto i te faaoraraa o te hoê taata, o te tusia a Iesu anaˈe te tamâ i te taata i te hara. (Petero 1, 3:21; Ioane 1, 1:7) Ua niuhia te faaroo o te hoê taata i nia i te Bibilia. Eita ïa te hoê aiû e nehenehe e faatupu i te faaroo i te Atua. No reira, aita te Atua e farii i te bapetizoraa a te mau aiû. Mea papu roa te reira i te tau o te mau Kerisetiano matamua. E ere te mau aiû tei bapetizohia. O te feia râ tei tiaturi i te Bibilia, oia hoi “te tane e te vahine” tei faatupu i te faaroo i te Atua.—Ohipa 2:41; 8:12.

 Manaˈo hape: Ua faatae te Atua i te ino i nia i te mau vahine no te mea o Eva te matamua tei amu i te maa hotu opanihia.

 Tupuraa mau: Aita te Atua i faatae i te ino i nia i te mau vahine. Ua parau râ o ˈna e vai te ino i nia “te ophi i tahito ra tei piihia te Diabolo e Satani.” (Apokalupo 12:9; Genese 3:14) Hau atu, no te Atua, o Adamu tei amo i te hopoia o te hara matamua, eiaha râ ta ˈna vahine.—Roma 5:12.

 No te aha ïa te Atua i parau ai e na Adamu e faatere i ta ˈna vahine? (Genese 3:16) A faahiti ai te Atua i te reira, aita o ˈna i parau e te farii ra o ˈna i taua haerea ra. Ua tohu noa râ o ˈna i te faahopearaa ino o te hara. Te titau ra te Atua i te tane ia here i ta ˈna vahine, oia atoa ia faatura ia ˈna e i te mau vahine atoa.—Ephesia 5:25; Petero 1, 3:7.

 Manaˈo hape: Ua hara Adamu raua Eva no te mea ua taoto raua.

 Tupuraa mau: Aita Adamu raua Eva i hara no te mea ua taoto raua. No te aha? No te mea:

  •   Ua faaue te Atua ia Adamu ia ore e amu i to te tumu raau e ite ai i te mea maitai e te ino i te taime i ora na Adamu o ˈna anaˈe, aita e vahine ta ˈna.—Genese 2:17, 18.

  •   Ua faaue te Atua ia Adamu raua Eva “ia tamariihia [raua] e ia rahi,” te auraa ïa e ia fanau i te tamarii. (Genese 1:28) Mea tano ore no te Atua ia faautua ia Adamu raua Eva no te hoê ohipa ta ˈna i faaue ia raua ia rave.

  •   Aita Adamu raua Eva i rave i te hara i te hoê â taime. Ua hara o Eva na mua, e i muri iho, ta ˈna tane faaipoipo o Adamu.—Genese 3:6.

  •   Te farii ra te Bibilia ia taoto te hoê tane faaipoipo e ta ˈna vahine.—Maseli 5:18, 19; Korinetia 1, 7:3.

a Mea rahi te taata o te manaˈo ra e te hara matamua, o te ohipa ino ïa ta Adamu raua Eva i rave. Tera râ, te faaite ra te Bibilia e o Satani tei hara matamua a haavare ai ia Eva.—Genese 3:4, 5; Ioane 8:44.

b I roto i te Bibilia, e faaohipahia te taˈo “hara” eiaha noa no te mau ohipa tano ore, oia atoa râ no te tiaraa taata tia ore no ǒ mai ia Adamu raua Eva.

c No te ite atu â no nia i ta Iesu tusia e e nafea tatou i te faufaaraahia i te reira, a taio i te tumu parau “Eaha ta Iesu i rave no te faaora ia tatou?