Eaha to roto?

Hinaaro vau e pohe. E nehenehe anei te Bibilia e tauturu mai ia aro i tera mau manaˈo?

Hinaaro vau e pohe. E nehenehe anei te Bibilia e tauturu mai ia aro i tera mau manaˈo?

Te pahonoraa a te Bibilia

 E! No ǒ mai te Bibilia i “te Atua, o te tamahanahana i te feia e hepohepo ra.” (Korinetia 2, 7:6) Noa ˈtu e ere te Bibilia i te hoê buka no te ea i te pae feruriraa, ua tauturu te reira i te taata e rave rahi ia aro i tera mau manaˈo. E e tauturu atoa te reira ia oe.

 Eaha te mau aˈoraa ta te Bibilia e horoa ra?

  • A faaite eaha to oe huru.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E faaite te hoê hoa mau i te here i te mau taime atoa E e taeae oia tei fanauhia no te taime ahoaho.”—Maseli 17:17.

     Auraa: E manaˈo ahoaho anaˈe to tatou, e hinaaro tatou i te tauturu.

     E teimaha oe ia ore oe e faaite eaha to oe huru. Ia faaite râ oe i to oe huru, e maitai rii mai e e itoitohia mai.

     A tamata na: I teie mahana, a haere e paraparau i te hoê taata. Peneiaˈe te hoê mero utuafare aore ra te hoê hoa tiaturihia. a E nehenehe atoa oe e papai eaha to oe huru aau.

  • A haere i te taote.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E ere te taote no te feia oraora maitai, no te feia maˈi râ.”—Mataio 9:12.

     Auraa: E haere anaˈe i te taote ia maˈihia tatou.

     Ua riro te mau manaˈo haapohe ei tapao o te hoê maˈi i te pae feruriraa aore ra i te pae aau. Eiaha roa ˈtu e haama i te reira. Mai te hoê maˈi pae tino, e nehenehe te reira e rapaauhia.

     A tamata na: A haere oioi e imi i te tauturu a te hoê taote aravihi.

  • A haamanaˈo e te here mai ra te Atua.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E hoohia e pae manu rii no e piti moni huˈa haihai roa, e ere anei? Aita râ hoê noa ˈˈe i moˈe i te Atua. . . . Eiaha e mǎtaˈu. Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi.”—Luka 12:6, 7.

     Auraa: Mea faufaa oe no te Atua.

     Te moˈemoˈe nei paha oe, teie râ te ite ra te Atua eaha ta oe e faaruru ra. Mea faufaa oe no ˈna! Noa ˈtu te hinaaro ra oe e pohe. Te parau ra te Salamo 51:17: “Eita oe e patoi i te hoê aau tatarahapa e te haehaa, e te Atua e.” Te hinaaro ra te Atua ia ora oe no te mea te here ra o ˈna ia oe.

     A tamata na: A hiˈopoa i te mau haapapuraa Bibilia e te here ra te Atua ia oe. Ei hiˈoraa, a hiˈo i te pene 24 o te buka haapiiraa E haafatata ˈtu ia Iehova.

  • A pure i te Atua.

     Ta te Bibilia e parau ra: “A huri . . . i to outou mau ahoaho atoa i nia [i te Atua], no te mea te haapeapea mai ra oia no outou.”—Petero 1, 5:7.

     Auraa: Te hinaaro ra te Atua ia faaite oe ia ˈna to oe mau haapeapearaa atoa, oia atoa i to oe mau huru aau.

     E nehenehe te Atua e horoa ˈtu i te hau o roto, oia atoa râ i te puai no te faaoromai i tera tupuraa. (Philipi 4:6, 7, 13) Mea na reira o ˈna e tauturu ai i te feia e pure ia ˈna no te ani i ta ˈna tauturu.—Salamo 55:22.

     A tamata na: I teie mahana, a pure i te Atua. A faaohipa i to ˈna iˈoa, Iehova. E a faaite atu ia ˈna i to oe mau huru aau. (Salamo 83:18) A ani atu ia ˈna ia tauturu ia oe ia faaoromai.

  • A feruri maite i te tiaturiraa ta te Bibilia e horoa ra.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Teie tiaturiraa to tatou, mai te hoê ïa tutau no to tatou ora, mea papu e te aueue ore atoa.”—Hebera 6:19.

     Auraa: E tauiui noa paha to oe mau huru aau mai te hoê pahi i roto i te vero. E tauturu râ te tiaturiraa ta te Bibilia e horoa ra ia mau papu.

     E! E tiaturiraa papu te reira. Ua fafau hoi te Atua e tatara i te mau tumu atoa o to tatou mau mauiui.—Apokalupo 21:4.

     A tamata na: A haapii atu â no nia i te tiaturiraa ta te Bibilia e horoa ra ma te taio i te haapiiraa 5 o te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua.

  • A rave i ta oe e au.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E raau rapaau maitai te aau oaoa.”—Maseli 17:22.

     Auraa: E maitai mai tatou i te pae aau e i te pae feruriraa a rave ai i te mau mea e oaoa ˈi tatou.

     A tamata na: A rave i te mau mea ta oe e au, mai te faarooraa i te upaupa au maitai, te taioraa i te tahi mea faaitoito. E oaoa atu â oe a rave ai i te tahi mea o te tauturu i te tahi atu, noa ˈtu mea iti.—Ohipa 20:35.

  • A haapao maitai i to oe ea.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E faufaa to te faaetaetaraa tino.”—Timoteo 1, 4:8

     Auraa: E maitaihia tatou maoti te faaetaetaraa tino, te taoto-maitai-raa e te amuraa i te maa maitai no te tino.

     A tamata na: A hahaere, noa ˈtu no 15 minuti noa.

    A haamanaˈo e e taui te huru aau e te mau mea o te oraraa.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Aita hoi outou i ite mai te aha to outou oraraa ananahi.”—Iakobo 4:14.

     Auraa: E nehenehe te hoê peapea e ore, noa ˈtu e au ra aita e ravea.

     Noa ˈtu e mea peapea mau to oe tupuraa i teie mahana, a faaoromai, e taui te reira. (Korinetia 2, 4:8) Peneiaˈe e taui to oe tupuraa peapea a nuu ai te tau. Ia haapohe râ oe ia oe, aita e nehenehe e hoˈi i muri.

     A tamata na: A taio i te mau aamu Bibilia no nia i te taata o tei paruparu roa ino a hinaaro atu ai e pohe. E a hiˈo mea nafea to ratou oraraa i te maitairaa mai. Teie te tahi mau hiˈoraa.

 Te faahiti ra anei te Bibilia i te mau taata o tei hinaaro e pohe?

 E, te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau taata tei parau: “Hinaaro vau e pohe.” Eaha ta te Atua i rave? Ua tauturu atu o ˈna. E e nehenehe o ˈna e tauturu atoa ia oe.

Elia

  •  O vai o ˈna? E peropheta itoito mau o Elia. Ua paruparu atoa râ o ˈna. Te parau ra te Iakobo 5:17: “E taata hoi Elia mai ia tatou te huru.”

  •  No te aha o ˈna i hinaaro ai e pohe? I te hoê taime, ua moˈemoˈe Elia, ua riaria e ua haafaufaa ore ia ˈna. Ua taparu ïa o ˈna: “E Iehova, a haapohe ia ˈu.”—Te mau arii 1, 19:4.

  •  Eaha tei tauturu ia ˈna? Ua haamahora Elia i to ˈna aau i te Atua. E mea nafea te Atua i te faaitoitoraa ia ˈna? Ua faaroo maite atu o ˈna ia Elia e ua faaite atu i to ˈna puai. Ua haapapu atoa te Atua ia Elia e mea faufaa o ˈna e ua horoa ˈtu i te hoê tauturu.

  •  A taio i nia ia Elia: Te mau arii 1, 19:2-18.

Ioba

  •  O vai o ˈna? E taata taoˈa rahi o Ioba tei tavini i te Atua mau ma te taiva ore.

  •  No te aha o ˈna i hinaaro ai e pohe? Ua taui taue te oraraa o Ioba. Ua ere o ˈna i ta ˈna mau faufaa atoa. Ua pohe pauroa ta ˈna mau tamarii i roto i te hoê ati. Ua roohia o ˈna i te hoê maˈi mauiui mau. E ua parauhia ma te hape e ma te ino e o ˈna te tumu o to ˈna mau fifi. Ua parau Ioba: “Mea faufau na ˈu to ˈu oraraa. Aita vau e hinaaro faahou ra i te ora.”—Ioba 7:16.

  •  Eaha tei tauturu ia ˈna? Ua pure Ioba i te Atua e ua paraparau i te tahi atu. (Ioba 10:1-3) Ua faaitoito atoa atu te hoê hoa î i te aumihi ra o Elihu ia ˈna e ua tauturu ia ˈna ma te haaferuri atu. E te mea faufaa ˈtu â, ua farii Ioba i te tauturu e te aˈoraa no ǒ mai i te Atua.

  •  A taio i nia ia Ioba: Ioba 1:1-3, 13-22; 2:7; 3:1-13; 36:1-7; 38:1-3; 42:1, 2, 10-13.

Mose

  •  O vai o ˈna? O Mose te taata aratai o Iseraela i tahito e e peropheta taiva ore atoa o ˈna.

  •  No te aha o ˈna i hinaaro ai e pohe? I amo na Mose i te hopoia rahi. E pinepine o ˈna i te faainohia e ua rohirohi roa. Ua pii ïa o ˈna i te Atua ma te parau: “A haapohe na ia ˈu i teie nei.”—Numera 11:11, 15.

  •  Eaha tei tauturu ia ˈna? Ua faaite Mose i te Atua i to ˈna huru. E ua tauturu te Atua ia ˈna ma te haamâmâ mai i ta ˈna mau hopoia ia iti mai to ˈna ahoaho.

  •  A taio i nia ia Mose: Numera 11:4-6, 10-17.

a Mea puai anaˈe to oe mau manaˈo no te haapohe ia oe e aita to oe e taata herehia no te paraparau atu, a taniuniu i te hoê numera o te haapao i tera mau tupuraa aore ra te numera o te mau tupuraa ru.