Eaha to roto?

Tavini ia Iehova i te tau fifi mau i Vénézuéla

Tavini ia Iehova i te tau fifi mau i Vénézuéla

 Aita i maoro aˈenei, ua faaruruhia i Vénézuéla i te tau fifi roa ˈˈe i te pae moni e totiare. Ua parau Edgar, hoê Ite no Iehova: “Tau matahiti noa i muri iho, ua topa roa te faito o te oraraa. E au ra e tei te hoê fenua ê matou, aita hoi matou i faarue i to matou fare.”

 Eaha tei tauturu ia Edgar ia faatano i to ˈna oraraa i mua i tera fifi? Te pahono ra o ˈna: “Ua feruri au e ta ˈu vahine o Carmen i te hiˈoraa maitai o te mau mitionare tei haere i te mau fenua mea veve roa e tei haapii i te ora noa ˈtu mea iti roa te mau mea faufaa no te ora maitai. Ua tauturu te reira ia mâua ia faaohie i to mâua oraraa e ia rave i te mau faanahoraa apî, mai te faaapu.”

Carmen e Edgar

 Aita râ Edgar e Carmen i na reira noa. Ua horoa atoa raua i te tamahanahanaraa i to ratou mau hoa haamoriraa, oia atoa i te feia ahoaho. (Tesalonia 1, 5:11) Te parau ra o Edgar: “Aita noa mâua i tamahanahana ia ratou. Ua faaitoito atoa râ ia ratou ia ite i te oaoa ma te tauturu ia vetahi ê.”—Ohipa 20:35.

Ua haamaitaihia ta ˈna mau tutavaraa

 I te haamataraa i te maˈi pee COVID-19, ua faaoti papu Argenis i te poro i te mau mero o to ˈna utuafare. Ua farii vetahi i te haapii i te Bibilia na roto i te niuniu paraparau.

Argenis

 Ua hinaaro atoa Argenis ia fanaˈo ratou i te porotarama o te tairururaa e toru mahana 2020. Aita râ e natirara ta ratou. Ua horoa ˈtu te hoê Ite no Iehova i pihai iho i to ratou oire i te haruharuraa o te tairururaa. Ua noaa i te mero utuafare o Argenis i te hoê afata teata rahi e te matini haapuairaa reo. Ua taniuniu Argenis ia ratou hou a haamata ˈi te tairururaa no te pure e o ratou. Maoti te mau tutavaraa a Argenis, ua fanaˈo e 4 o to ˈna mau mero utuafare e 15 atu taata i te tairururaa.

Ohipa na roto i te here e te faaroo

 I to raua amuiraa, o Jairo e Johana anaˈe, e hoa faaipoipo raua, te fanaˈo ra i te hoê pereoo. Ma te aau tae, ua faaohipa raua i te reira no te tauturu ia vetahi ê. Hoê fifi ta raua i faaruru, o te noaaraa ïa i te mori no te tito i te pereoo. Te parau ra o Jairo: “Ua titauhia e rave rahi hora, e hoê po taatoa atoa, no te tiai ia titohia to mâua pereoo.”

Johana e Jairo

 No Jairo, mea hoona te mau tutavaraa no te tauturu ia vetahi ê. Te parau ra o ˈna: “A hapono ai mâua i te mea hinaarohia i te mau taeae, ua oaoa roa mâua i te iteraa i to ratou mauruuru, eiaha ia mâua, ia Iehova râ, o te horoa i to ˈna nunaa te mea ta ratou e hinaaro mau ra.”—Korinetia 2, 9:11, 14.

Tatou pauroa te nehenehe e tauturu atu

 Noa ˈtu e 20 matahiti to ˈna, ua manaˈo te tuahine Norianni e e parauhia paha e mea apî roa o ˈna no te tauturu ia vetahi ê. Ua taio râ o ˈna i te Timoteo 1, 4:12 o te parau ra: “Eiaha roa ei taata e vahavaha i to apîraa. Tera râ, ia riro oe ei hiˈoraa no te feia faaroo.”

Norianni

 Ua turai tera irava Bibilia ia Norianni ia faaohipa i to ˈna taime no te tauturu i te feia ruhiruhia o ta ˈna amuiraa, ma te apiti i roto i te papairaa i ta ratou mau rata e ma te titau atu ia ratou i ta ˈna mau haapiiraa Bibilia. Ua taniuniu atoa o ˈna ia ratou e ua hapono atu i te mau poroi faaitoito mau. Te parau ra Norianni: “Ua faaite mai Iehova e e nehenehe atoa vau e tauturu rahi ia vetahi ê.”

 Ua faaruru to tatou mau taeae e tuahine i Vénézuéla e rave rahi fifi i taua taime ra. Noa ˈtu râ, ua tamau ratou i te poro ma te itoito rahi e “ua tamahanahana rahi mai ratou” te tahi i te tahi.—Kolosa 4:11; Timoteo 2, 4:2.