Eaha to roto?

Ua horoa ratou ia ratou iho i Guyana

Ua horoa ratou ia ratou iho i Guyana

 “Aita e parau no te faataa i te oaoa ia tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu.” O te manaˈo teie o Joshua o te ora nei i Marite o tei tavini râ i te hoê taime i Guyana. Mea rahi atoa te Ite no Iehova o tei ite i tera oaoa a tavini ai i tera fenua i Marite apatoa a mea rahi te taata o te hinaaro e haapii no nia ia Iehova. Eaha ta teie feia poro e haapii mai ra? Mai te peu tera atoa to oe hinaaro, e nafea te reira e tauturu ai ia faaineine ia oe no te tavini i te tahi atu fenua?

Eaha tei turai ia ratou?

Linel

 Hou a haere ai i Guyana, ua poro te taeae Linel i roto i te tahi tuhaa fenua mea varavara i te porohia i to ˈna fenua tumu, oia hoi i Marite. Te na ô ra oia: “E 20 matou tei tonohia i te tahi mataeinaa i te pae tooa o te râ o Virginie. Ua taui roa to ˈu oraraa i muri aˈe i na e piti hebedoma pororaa e amuimuiraa e te mau taeae e tuahine. Ua faaoti papu atu â vau i te tavini ia Iehova ma to ˈu puai atoa!”

Erica raua Garth

 Ua haamata taeae Garth e ta ˈna vahine faaipoipo o Erica i te feruri maite e tavini i te fenua ê e ua maiti raua ia Guyana. Eaha te tumu? Te faataa ra Erica: “Ua matau mâua ta ˈu tane i te tahi na hoa faaipoipo o tei haere i ǒ. Ua au roa raua i ta raua e rave ra i Guyana, hinaaro atoa ˈtura mâua e tavini i reira.” Ua tavini Erica raua Garth i Guyana e toru matahiti te maoro e ua riro mau ei taime oaoa e te au mau. Te na ô ra Garth: “Ua tamata roa mâua i te tavini i te fenua ê e ua ite mâua i te maitai o te reira!” I muri aˈe, ua haere raua i te Haapiiraa no Gileada, e i teie mahana, te tavini ra raua i Bolivia.

Pinepine te feia o te tavini i te fenua ê i te haamata i te mau aparauraa Bibilia au maitai

Mea nafea ratou i te faaineiraa?

 Te faaitoito mai ra te mau faaueraa Bibilia eiaha ia titau i te oraraa faahiahia roa. (Hebera 13:5) Te faaitoito-atoa-hia ra tatou ia numera i te haamâuˈaraa hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa i roto i te oraraa. (Luka 14:26-33) E ô atoa mai ïa te parau o te haereraa e tavini i te fenua ê. Ua papai Garth: “Hou a haere ai e ora i Guyana, ua titauhia ia mâua Erica ia rave i te mau haapaeraa i roto i to mâua oraraa. E hoo i ta mâua taiete, to mâua fare e te mau mea atoa i roto i te fare aita mâua e faaohipa ra. Tau matahiti tei titauhia! Ua tamau atoa râ mâua i te atuatu i tera hiaai e haere e tavini i Guyana ma te haamanaˈo noa i ta mâua fa e ma te tere pinepine i tera fenua.”

Sinead e Paul

 Te tahi atu tuhaa e titauhia ia feruri, o te moni ïa. I te tahi mau fenua, e farii te ture ia rave te feia poro no te fenua ê i te ohipa i to ratou fenua. No vetahi, e tamau noa ratou i te rave i ta ratou ohipa mai to ratou fare ma te faaohipa i te hoê matini roro uira. Area te tahi atu, e hoˈi ïa ratou i to ratou fenua tumu no te hoê taime poto no te rave i te ohipa. O ta Paul ïa e Sinead i rave. E hoˈi raua hoê taime i te matahiti i Irelane no te rave i te ohipa. Ua mataro roa raua i te na reira. Ua nehenehe ïa raua e tavini i Guyana 11 matahiti e e 7 atu â matahiti i muri aˈe i te fanauraa o ta raua tamahine.

Christopher e Lorissa

 Te na ô ra te Salamo 37:5: “A vaiiho na Iehova e aratai ia oe. A turui i nia ia ˈna e na ˈna e tauturu ia oe.” Ua tamau Christopher raua Lorissa no Marite i te pure no nia i ta raua fa e tavini i te fenua ê. I roto i ta raua haamoriraa utuafare, ua hiˈopoa atoa raua i ta raua e nehenehe e rave ia manuïa to raua tere. Ua tapaopao atoa raua te mau maitai e na reira atoa te mau fifi ta raua e nehenehe e farerei. I te mea aita raua i hinaaro e haapii i te hoê reo ê, ua maiti ïa raua ia Guyana. E paraparauhia hoi te reo Beretane i reira.

 I muri aˈe, ua haa raua ia au i te aratairaa e horoahia ra i roto i te Maseli 15:22 o te na ô ra: “E ore te mau opuaraa e tupu ia ore ia anihia te manaˈo, e tupu râ te reira mea rahi anaˈe te taata aˈo.” Ua papai raua i te amaa e tiaau ra i te ohipa i Guyana b ma te faataa ˈtu i to raua tupuraa e ma te faaite atoa ua ineine raua i te haere atu e tavini i reira. Ua aniani atoa no nia i te mau vahi rapaauraa, te huru o te reva e te peu tumu no ǒ. Ua pahono te amaa i ta raua mau uiraa e ua rave i tei titauhia ia nehenehe te tino matahiapo o te vahi ta raua e haere atu e tauturu ia raua.

 I teie nei, te tavini ra Linel tei faahitihia i nia ˈtu ei tiaau haaati i Guyana. Ua haapao atoa o ˈna i te aratairaa i roto i te Maseli 15:22. Te na ô ra oia: “Aita vau i haaputu noa i te moni no to ˈu tere, ua paraparau atoa vau i te feia tei tavini aˈena i te fenua ê. Ua paraparau atoa vau i to ˈu utuafare, i te mau matahiapo o ta ˈu amuiraa e i to matou tiaau haaati. E ua taio vau i te mau mea atoa ta ˈu i ite mai i roto i ta tatou mau papai no nia i te taviniraa i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro.”

Joseph e Christina

 Ma te paari, e rave rahi o te feia tei hinaaro e tavini i te fenua ê tei tere na mua i te fenua ta ratou e hinaaro e haere. Te na ô ra Joseph e ta ˈna vahine faaipoipo o Christina: “I te taime matamua mâua i haere ai i Guyana, ua faaea mâua i reira e toru avaˈe te maoro. Ua ite maitai aˈe ïa mâua mai te aha te huru o te oraraa i reira. I muri iho, ua hoˈi mâua i te fare e ua rave i tei titauhia no te haere roa e ora i Guyana.”

Mea nafea ratou i te faaauraa?

Joshua

 No te tavini i te Atua i te fenua ê ma te oaoa, e titauhia te hoê feruriraa haapae e ia ineine i te faaau i te huru oraraa e te peu tumu o tera fenua. Ei hiˈoraa, no te feia o tei ora na i te mau fenua toˈetoˈe o te haere i te mau fenua veavea, pinepine ratou i te ite e rave rahi manumanu i roto i te fare. Te na ô ra Joshua tei faahitihia i nia ˈtu: “Aita vau i matau mea rahi anaˈe te manumanu. A rarahi atu ai to Guyana nei! I muri mai râ, aita vau i haapao faahou. Ua haapii atoa vau e iti mai te manumanu ia vai mâ noa te fare. E titauhia ia horoi i te auˈa, ia faarue i te pehu e ia tamâ noa i te fare.”

 E titau-atoa-hia ia haamatau i te maa apî e ia ite e nafea ia tunu i te reira. Te faatia ra Joshua: “Ua ani mâua te taeae hoê â to mâua faaearaa i te mau taeae e tuahine ia haapii mai e nafea ia tunu i ta ratou maa. E ua ite anaˈe mâua, e titau manihini mâua vetahi o te amuiraa no te amu i te reira. E taime oaoa e e ravea atoa te reira no te haamatau e no te faahoa i te mau taeae.”

Paul e Kathleen

 Area no te peu tumu, te faatia ra Paul raua Kathleen: “Ua titauhia ia haapii mâua i te peu o tera fenua e eaha te huru faaahuraa e tano. A tahi ra hoi mâua e farerei ai i tera huru tupuraa. Ua titauhia ïa te haehaa e ia faaau, ma te ore râ ia ofati i te mau faaueraa Bibilia. Ua putapû roa to te amuiraa e to te tuhaa fenua a ite ai te faaau ra mâua i to ratou huru oraraa e i ta ratou mau peu.”

Eaha te mau haamaitairaa?

 Eita e ore mea rahi te manaˈo ra mai ia Joseph raua Christina o te na ô ra: “Mea rahi aˈe te mau haamaitairaa i te mau haapaeraa e te mau fifi. Ma te rave i te hoê mea apî e ere i te mea ohie no mâua, ua tauturu mai te reira ia hiˈopoa maite eaha te mea faufaa roa ˈˈe. Te mau mea mea faufaa no mâua na mua ˈˈe, e ere faahou ïa i teie nei! Na roto i ta mâua i ora, ua turai atu â te reira ia mâua ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova! Ua riro mai mâua ei taata oaoa aˈe e te mauruuru mau!”

 Te na ô ra Erica, faahitihia i nia ˈtu: “I to mâua ta ˈu tane taviniraa i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro, ua taa maitai atu â mâua i te auraa ia tuu i to oe tiaturiraa i nia ia Iehova. Ua ite mâua i to ˈna rima i roto i te mau tupuraa aita mâua i ite aˈenei. E i te mea, ua ora amui mâua ta ˈu tane faaipoipo i tera mau tupuraa, ua piri atu â mâua te tahi i te tahi!”

a E itehia te aamu o te ohipa pororaa i Guyana i roto i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 2005 (Farani).

b Na te amaa o Trinité e Tobago e tiaau ra i te ohipa i reira.