Eaha to roto?

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

NO TE aha te hoê taata mea rahi ta ˈna vahine e tei patoi hoi i te mau Ite no Iehova i faaoti ai i te riro atoa ei Ite no Iehova? Eaha tei turai i te hoê orometua o te haapaoraa Penetekose ia taui i ta ˈna e tiaturi ra? Eaha tei tauturu i te hoê vahine i roto i te hoê oraraa ino mau ia faaea i te haafaufaa ore ia ˈna e ia maiti i te riro ei hoa no te Atua? No te aha te hoê taata mea au roa na ˈna te upaupa heavy metal i hinaaro ai e riro ei taata poro evanelia? A taio i to ratou aamu.

“Ua riro mai au ei tane maitai aˈe.”​—RIGOBERT HOUETO

  • MATAHITI FANAURAA: 1941

  • FENUA: BÉNIN

  • AAMU: TAATA MEA RAHI TA ˈNA VAHINE E TEI PATOI I TE MAU ITE NO IEHOVA

NA MUA ˈˈE:

Ua fanauhia vau i te hoê oire rahi i Bénin, o Cotonou te iˈoa. Ua paari au i roto i te haapaoraa Katolika, aita râ vau e haere tamau na i te fare pureraa. E rave rahi Katolika tei faaea e rave rau vahine. I tera tau, mea fariihia hoi tera peu e te ture. O vau nei, e maha vahine ta ˈu i faaipoipo.

I manaˈo na vau e maitaihia to matou fenua i te orureraa hau i tupu i muri aˈe i 1970. Ua turu papu vau i te reira e ua faaô vau ia ˈu i roto i te ohipa poritita. Aita te feia faatupu i te orureraa hau i au i te mau Ite no Iehova no to ratou tiaraa amui ore. Mai te tahi atu mau taata, e hamani ino na vau ia ratou. I te tihatiraahia te mau mitionare Ite no Iehova i to matou fenua i 1976, ua tiaturi au eita ratou e hoˈi faahou mai.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA:

Ua hope te orureraa hau i 1990. Ua maere roa vau i te ite faahou i te mau mitionare Ite no Iehova. Haamata ˈtura vau i te manaˈo, peneiaˈe te turu ra te Atua i teie mau taata. I tera tau, ua taui ta ˈu vahi raveraa ohipa. E Ite no Iehova hoê o to ˈu mau hoa ohipa apî e aita o ˈna i tiai maoro no te faaite mai i ta ˈna e tiaturi ra. Ua horoa mai o ˈna i te mau irava Bibilia o te parau ra e, e Atua here Iehova e te parau-tia. (Deuteronomi 32:4; Ioane 1, 4:8) Ua putapû roa vau i te reira. Hinaaro atura vau e ite atu â no nia ia Iehova e ua farii atoa i te hoê haapiiraa Bibilia.

Ua haamata vau i te haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua faahiahia roa vau i te ite i te here e vai ra i rotopu ia ratou noa ˈtu no te nunaa ê aore ra noa ˈtu mea veve vetahi. Rahi atu â vau i te amuimui i te mau Ite no Iehova, rahi atu â vau i te tiaturi e pǐpǐ mau ratou na Iesu.—Ioane 13:35.

Ua ite au no te tavini ia Iehova, e titauhia ia faarue au i te haapaoraa Katolika. E ere râ i te mea ohie, e haapeapea na hoi au i ta te taata e manaˈo. Ua titauhia i te taime rahi. Maoti râ te tauturu a Iehova, ua roaa ia ˈu te itoito no te faarue i tera haapaoraa.

Ua taa ia ˈu i roto i ta ˈu haapiiraa Bibilia eita te Atua e farii ia faaipoipo te hoê tane e rave rahi vahine. (Genese 2:18-24; Mataio 19:4-6) E tauiraa rahi tei titauhia ia rave au. No Iehova, o te faaipoiporaa anaˈe e ta ˈu vahine matamua ta ˈna e farii. O tera ïa faaipoiporaa ta ˈu i haamana i mua i te ture e ua faataa i te tahi atu mau vahine ma te horoa ˈtu i te mau mea hinaarohia e ratou i te pae materia. I muri mai, e piti o ratou tei riro mai ei Ite no Iehova.

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

Ua faaea noa ta ˈu vahine i roto i te haapaoraa Katolika. Noa ˈtu râ, te faatura ra oia i ta ˈu faaotiraa e tavini ia Iehova. Ua papu ia mâua ua riro mai au ei tane maitai aˈe.

I manaˈo na vau e mai te peu e riro vau ei tia faatere, e nehenehe ïa vau e haamaitai i te oraraa o te huiraatira. I teie nei, ua ite au o te Faatereraa arii anaˈe te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi atoa. (Mataio 6:9, 10) Te mauruuru nei au ia Iehova i te faaiteraa mai e nafea ia oaoa mau.

“E ere i te mea ohie ia rave i te mau tauiraa.”​—ALEX LEMOS SILVA

  • MATAHITI FANAURAA: 1977

  • FENUA: BERESILIA

  • AAMU: OROMETUA O TE HAAPAORAA PENETEKOSE

NA MUA ˈˈE:

Ua paari au na te oire Itu, i te fenua São Paulo. Mea rahi roa te ohipa ino i reira.

E taata ino roa vau e te rave i te peu tia ore. Tei roto atoa vau i te ohipa hooraa i te raau taero. Ua taa ia ˈu e i te hopearaa, e aratai te reira ia ˈu i te fare tapearaa aore ra i te pohe. Faaea ˈtura vau i te hoo i te raau taero. Mea na reira vau i te faaôraa i roto i te haapaoraa Penetekose e riro mai atura ei orometua.

Ua manaˈo vau e tauturu ta ˈu taviniraa ei orometua i te taata. Ua rauti atoa vau i te hoê faanahonahoraa radio a te haapaoraa Penetekose. E rave rahi taata tei matau ia ˈu. Tera râ, ua taa mǎrû noa ia ˈu e aita to matou mau tia faaroo i haapao mau i te maitai o te mau mero, hau atu â ïa no te mau ohipa e faahanahana i te Atua. Ta ratou noa e haapeapea, e faaî i to ratou pute. Faaoti atura vau e faarue i tera haapaoraa.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA:

I te haamataraa vau i te haapii e te mau Ite no Iehova, e piti ohipa ta ˈu e faahiahia. A tahi, eita noa te mau Ite no Iehova e parau te here ra ratou i te Atua e te taata tupu, e faaite roa râ ratou i te reira. A piti, eita ratou e faaô i roto i te ohipa poritita e te mau tamaˈi. (Isaia 2:4) Mea na reira vau i te papuraa e, teie te haapaoraa mau, te eˈa ôaôa e tae atu ai i te ora mure ore.—Mataio 7:13, 14.

Ua taa ia ˈu e ia hinaaro vau ia farii mai te Atua ia ˈu, e titauhia ia rave i te tauiraa rahi. Mea faufaa ia haapao atu â vau i to ˈu utuafare e ia faatupu atoa i te haehaa. E ere i te mea ohie, ua tia râ ia ˈu maoti te tauturu a Iehova. Ua maere roa ta ˈu vahine. Ua haapii aˈena oia i te Bibilia na mua ˈˈe ia ˈu, i muri aˈe râ i te mau tauiraa ta ˈu i rave, ua haere oioi oia i mua. Ua hinaaro mâua e piti atoa e riro ei Ite no Iehova e ua bapetizohia mâua i te hoê â mahana.

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

Te oaoa nei mâua ta ˈu vahine i te tauturu i ta mâua tamahine e e piti tamaroa ia riro ei hoa piri no Iehova. Mea oaoa to matou oraraa utuafare. Te haamauruuru nei au ia Iehova i te tautururaa ia ˈu ia ite i te parau mau i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. E mana rahi to te Bibilia no te taui i te oraraa o te taata! O vau iho nei te haapapuraa o te reira.

“I teie nei, e manaˈo haava mâ to ˈu, e oraraa papu e te oaoa.”​—VICTORIA TONG

  • MATAHITI FANAURAA: 1957

  • FENUA: AUTERALIA

  • AAMU: UA HAMANI-INO-HIA I TE TAMARIIRAA

NA MUA ˈˈE:

Ua paari au i te oire Newcastle, i Nouvelle-Galles du Sud. E hitu matou tamarii, o vau te matahiapo. E taata inu ava to ˈu papa e te ino atoa, mai to ˈu mama. Ua haamauiui to ˈu mama ia ˈu na roto i ta ˈna mau parau e ua tae roa i te rave ino ia ˈu. Hopea ore o ˈna i te parau e mea faufaa ore au e e hurihia vau i roto i te po auahi. Ua riaria roa vau i ta ˈna mau raveraa.

No te mau rave-ino-raa a to ˈu mama ia ˈu, mea pinepine au i te mairi i te haapiiraa. I te 11raa o to ˈu matahiti, ua tatarahia vau i te rima o to ˈu na metua e tuuhia ˈtura na mua i roto i te hoê pu a te hau e i muri aˈe i roto i te hoê fare no te mau paretenia. I te 14raa râ o to ˈu matahiti, ua horo ê au. Aita vau i hinaaro e hoˈi i te fare. Haere atura vau e ora i roto i te mau aroâ o te Kings Cross, i te oire o Sydney.

Haamata ˈtura vau i te rave i te raau taero, te ava, ua faaohipahia vau no te taviri i te mau hohoˈa faufau e ua hoo atoa i to ˈu tino no te ohipa taiata. I te hoê mahana, tei roto vau i te fare o te hoê fatu fare arearearaa. I te pae ahiahi, e piti taata tei haere mai. Faaue maira te fatu fare ia haere i roto i te piha. Ua faaroo râ vau i ta ratou aparauraa. Te faaau ra oia i te hoo ia ˈu i teie nau taata. E tuu huna ratou ia ˈu i nia i te hoê pahi e fano i Tapone no te ohipa i roto i te hoê fare inuraa. Ua riaria roa vau e ouˈa ˈtura na nia ˈtu i taua fare tahua ra e horo atura no te imi i te tauturu.

Ua farerei au i te hoê taata e mataitai ra i te oire Sydney e ua faataa vau i to ˈu tupuraa ma te tiaturi e horoa mai paha oia maa moni. Ua pûpû mai râ oia ia haere i te vahi ta ˈna e faaea ra ia nehenehe au e hopu i te pape e e tamaa. Hoê matahiti i muri aˈe, ua faaipoipo mâua.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA:

I to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, mea rahi te ohipa i tupu i roto i to ˈu aau e feruriraa. Na mua, ua riri au i te iteraa e o Satani te tumu o te ino, i haapiihia na hoi au e o te Atua te tumu o to tatou mau fifi. Ua tamǎrûhia râ vau i to ˈu iteraa e eita oia e faautua te taata i roto i te po auahi, mea maoro hoi au i te riaria-noa-raa i tera haapiiraa.

Ua faahiahia roa vau e vaiiho te mau Ite no Iehova i te Bibilia ia aratai i ta ratou mau faaotiraa. E ora ratou ia au i ta ratou e tiaturi ra. E ere au i te taata ohie ia faahoa. Noa ˈtu râ eaha ta ˈu i parau aore ra i rave, ua hamani maitai e ua faatura noa te mau Ite no Iehova ia ˈu.

Hoê o ta ˈu mau aroraa rahi, o te faaearaa ïa i te manaˈo mea faufaa ore au. Noa ˈtu ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova, ua vai maoro tera manaˈo i roto ia ˈu. Ua here au ia Iehova, ua manaˈo râ vau eita oia e nehenehe e here i te hoê taata mai ia ˈu ra te huru.

Ua taui roa râ to ˈu feruriraa 15 matahiti i muri aˈe i to ˈu bapetizoraa. I roto i te hoê oreroraa parau, ua faahiti te taeae orero i te Iakobo 1:23, 24 e parau ra ua riro te Parau a te Atua mai te hoê hiˈo o te tauturu mai ia hiˈo ia tatou mai ta Iehova e hiˈo ra. Haamata ˈtura vau i te feruri ua tano anei ta ˈu huru hiˈoraa ia ˈu i ta Iehova. Aita vau i farii oioi e nehenehe mau Iehova e here ia ˈu.

Tau mahana i muri iho, ua taio vau i te hoê irava o tei taui i to ˈu oraraa. O te Isaia 1:18 ïa, te na ô ra hoi Iehova: “A haere mai, i teie nei, e e faaafaro anaˈe i te fifi i rotopu ia tatou. . . . Noa ˈtu mea uteute ta outou mau hara, E uouo roa ïa mai te hiona.” Mai te huru ra e te parau mai ra Iehova: “A haere mai Victoria, e faaafaro anaˈe i te fifi i rotopu ia tâua. Ua ite maitai au to oe huru, ta oe mau hara e to oe aau, mea here roa na ˈu ia oe.”

Aita i topa te taoto i tera po. Te feaa noa ra vau e te here mai ra Iehova ia ˈu. Ua feruri maite râ vau i te tusia taraehara o Iesu. Puta taue maira te manaˈo e mea maoro to Iehova faaoromairaa ia ˈu, ehia taime to ˈna haapapuraa mai e mea here na ˈna ia ˈu! Mai te huru e, ua parau vau ia Iehova: “Eita to oe here e nehenehe e raea ia ˈu. Eita te tusia taraehara e navai no te tapoˈi i ta ˈu mau hara.” Mai te huru ra e, o vau tera e patoi ra i te tusia ta Iehova i horoa mai. I to ˈu râ feruri-maite-raa i tera ô faahiahia mau, haamata ˈtura vau i te taa te here mau ra Iehova ia ˈu.

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

I teie nei, e manaˈo haava mâ to ˈu, e oraraa papu e te oaoa. Ua maitai mai to ˈu faaipoiporaa e te oaoa nei au i te faaite ia vetahi ê mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈu. I te mau mahana atoa, te tamau noa ra vau i te faafatata ˈtu â ia Iehova.

“Ua pahonohia ta ˈu pure.”​—SERGEY BOTANKIN

  • MATAHITI FANAURAA: 1974

  • FENUA: RUSIA

  • AAMU: TAATA MEA AU ROA NA ˈNA TE UPAUPA HEAVY METAL

NA MUA ˈˈE:

Ua fanauhia vau i te oire o Votkinsk, te vahi i fanauhia ˈi te taata papai himene tuiroo ra o Pyotr IIich Tchaikovsky. Mea veve to matou utuafare. E taata maitai to ˈu papa, no ta ˈna râ peu inu ava, e huehue noa te oraraa i te fare.

E ere au i te mea maitai roa i te fare haapiiraa. E a mairi ai te tau, ua haamata vau i te haafaufaa ore ia ˈu e i muri mai i te faaatea ê mai e i te manaˈo ino ia vetahi ê. E haapeapea noa vau i te haere i te haapiiraa. Ia horoa vau i te hoê tumu parau i mua i te taata, mea fifi roa no ˈu ia faataa i te mau manaˈo ohie. I te pae hopea o te haapiiraa tuarua, teie ta te mau orometua i papai no nia ia ˈu: “Aita i papu maitai i te paraparau e mea fifi no ˈna ia faataa i to ˈna mau manaˈo.” Ua mauiui roa vau e ua puai roa ˈtu â to ˈu manaˈo e mea faufaa ore au. Haamata ˈtura vau i te feruri i te tumu o te oraraa.

I to ˈu taurearearaa, ua haamata vau i te inu i te ava. I te haamataraa, mea au roa, ia inu rahi râ vau, e faahapa noa vau ia ˈu. Aita ta ˈu e fa i roto i to ˈu oraraa. Ua haamata vau i te hepohepo e i te tahi taime, e faaea noa vau i roto i te fare e rave rahi mahana te maoro. Tupu mai nei te hinaaro e haapohe ia ˈu.

I te 20raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te faaroo i te upaupa heavy metal. E peepee roa vau i muri aˈe i te faarooraa i tera upaupa e ua faahoa atoa i te feia e faaroo ra i te reira. Ua vaiiho vau ia roa to ˈu rouru, ua tamau i te tapea tariˈa e ua faaahu atoa mai te feia hauti upaupa. I te haamataraa, ua tamǎrû te upaupa heavy metal ia ˈu. I muri mai râ ua riro vau ei taata iria e o te ore e tâuˈa e nehenehe au e roohia i te fifi no ta ˈu mau faaotiraa. Pinepine atoa vau i te tatamaˈi e to ˈu utuafare.

Ua manaˈo vau e faaoaoa mai te upaupa heavy metal, ua tuino râ te reira ia ˈu! I te iteraa vau i te mau ohipa ino ta te feia hauti ta ˈu i faahiahia na i rave, ua inoino roa vau.

Ua haamata faahou vau i te manaˈo e haapohe ia ˈu. I teie râ taime, ua puai roa mai tera hinaaro. Te mea noa i tapea ia ˈu, o te mauiui ïa ta te reira e faatupu i nia i to ˈu mama. Mea here roa hoi na ˈna ia ˈu e mea rahi te ohipa ta ˈna i rave no ˈu. Aita vau i hinaaro e tamau i te ora, eita râ vau e nehenehe e haapohe ia ˈu. E tupuraa hepohepo mau ta ˈu i faaruru i tera taime.

No te taui i to ˈu feruriraa, ua taio vau i te mau buka e faatia ra no nia i te nunaa Rusia. Hoê o tera mau aamu, no nia ïa i te hoê taata tei rave mai i te hoê toroa i roto i te haapaoraa. Hinaaro atura vau e tavini i te Atua e i te taata. Pure atura vau i te Atua ma to ˈu aau atoa. A tahi ra vau e na reira ˈi! Ua ani au i te Atua eaha te titauhia ia rave no te oaoa. Ua tamǎrû mau ta ˈu pure i to ˈu feruriraa e aau. Te mea maere roa ˈtu, o te ohipa ïa i tupu i muri iho. Piti hora i muri aˈe i ta ˈu pure, patoto maira te hoê Ite no Iehova e pûpû maira i te hoê haapiiraa Bibilia. Ua pahonohia ta ˈu pure e ua riro tera mahana ei haamataraa o te hoê oraraa apî e te oaoa.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

: Noa ˈtu e ere i te mea ohie, ua faarue au i te mau mea atoa no nia i te upaupa heavy metal. Ua vai maoro te taˈi upaupa i roto i to ˈu feruriraa. Ia haere anaˈe au i te hoê vahi e hautihia te heavy metal, e manaˈo oioi au i to ˈu oraraa na mua ˈˈe. Aita vau e hinaaro e tapea i te mau mea tahito e te ino i roto i to ˈu feruriraa e aau. Ua faaoti ïa vau i te ape i tera mau vahi. Ia manaˈo vau i te mau mea ta ˈu i rave na, e pure au i te Atua ma te tuutuu ore. I tera mau taime, ua ite mau vau i “te hau o te Atua tei hau ê i te mau manaˈo atoa.”—Philipi 4:7.

Maoti te Bibilia, ua haapii atoa vau te faauehia ra te mau Kerisetiano ia faaite i ta ratou e tiaturi ra ia vetahi ê. (Mataio 28:19, 20) No ˈu, eita te reira e maraa ia ˈu. Tera râ, ua hopoi mai hoi ta te Bibilia e haapii ra i te oaoa e te hau. Mea faufaa ïa ia faaite au te reira ia vetahi ê. Noa ˈtu te mǎtaˈu, ua haamata vau i te paraparau i te taata no nia i ta ˈu e haapii ra. Ua maere roa vau, ua tauturu mai te reira ia ite mea faufaa vau no te Atua e ua aˈa te mau haapiiraa Bibilia i roto i to ˈu aau.

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

E faaipoiporaa oaoa to ˈu i teie nei e ua oaoa roa vau i te tauturu e rave rau taata ia haapii i te Bibilia mai to ˈu tuahine e to ˈu mama. Ma te tavini i te Atua e ma te tauturu i te taata ia haapii i te parau mau no nia ia ˈna, te oaoa mau nei au i teie mahana.