Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA

Faarue i to ˈna fenua no te tahi atu—Moemoeâ e te tupuraa mau

Faarue i to ˈna fenua no te tahi atu—Moemoeâ e te tupuraa mau

Tapiraa i te hoê oraraa maitai aˈe

UA HEPOHEPO roa George. Eita ta ˈna e nehenehe e faatamaa i to ˈna utuafare. I tera ˈtoa taime, te maˈihia ra te mau taata tapiri, e te pohe ra vetahi i te poia. Te vai ra te hoê oire moni tau kilometera i te pae apatoa. Ua manaˈo oia: “E imi au i te tahi ohipa i te fenua ê. Oti anaˈe, e haere mai to ˈu utuafare.”

Ua moemoeâ ˈtoa Patricia i te hoê oraraa apî i te fenua ê. Aita ta ˈna e ohipa e mea iti roa te mau ravea no te haapiiraa i to ˈna fenua. Noa ˈtu e e titauhia ia na roto atu i te Sahara [hoê medebara aano i apatoerau o Afirika], ua faaoti o ˈna e to ˈna hoa i te faarue ia Nigéria no Algérie a tere atu ai i Paniora. Ua na ô oia: “Ua hapû vau, ta ˈu e hinaaro mau ra, ia maitai aˈe ïa te oraraa o ta ˈu tamarii.”

Ua hinaaro Rachel e taui i to ˈna oraraa ma te tere atu i Europa. I Philipino, ua ere oia i ta ˈna ohipa. No te parau a to ˈna fetii e noaa oioi ta ˈna ohipa i te fenua ê, tarahu aˈera oia i te moni no te hoo mai i te titeti manureva, aroha ihora i ta ˈna tane e tamahine a na ô atu ai: “Aita e maoro, e farerei faahou tatou.”

I te mau matahiti i mairi, e au ra e ua hau atu i te 200 mirioni taata mai ia George, Patricia e Rachel tei haere i te fenua ê. Noa ˈtu e ua na reira te tahi no te mau tamaˈi, ati natura aore ra hamani-ino-raa, no te rahiraa râ no te moni ïa. I te fenua ê, eaha te mau fifi ta ratou e faaruru? Ua maitai iho â anei te oraraa o te taatoaraa? Eaha te huru o te mau tamarii a faarue ai te hoê metua no te imi i te tahi ohipa moni maitai? A hiˈo i te pahonoraa o taua mau uiraa ra.

Ia tapae no te faaea roa ˈtu

E pinepine o te tere iho te fifi matamua no te haere i te fenua ê. No George, tei faahitihia ˈtu na i te tumu parau matamua, ua tere oia e hanere kilometera e mea iti roa hoi ta ˈna maa. Ma te haamanaˈo i te reira, ua na ô oia: “E atiraa tera tere.” Mea iti roa te taata e tapae atu.

Ua hinaaro Patricia e tae i Paniora. Mea na nia i te hoê pereoo aita e tafare to ˈna haereraa ˈtu na roto i te medebara o Sahara. “Hoê hebedoma te tere mai Nigéria i Algérie. Ua otaa noa e 25 taata i roto i te pereoo. Ua ite matou i te mau tino pohe e te feia e overe haere noa ra i te medebara a tiai ai i to ratou pohe. Ma te aroha ore, e faarue atoa na vetahi feia faahoro pereoo i te taata i nia i te purumu.”

Ua nehenehe Rachel, eiaha mai ia George raua Patricia, e reva i Europa no te rave i te ohipa. Aita râ oia i manaˈo noa ˈˈe e e mihi o ˈna i ta ˈna tamahine iti e piti matahiti. Te haamanaˈo ra oia: “I te mau taime atoa a ite ai au i te hoê mama e amo ra i ta ˈna tamarii, e oto vau.”

Mea fifi roa no George ia haamatau ia ˈna i to ˈna fenua apî. Tau avaˈe tei mairi hou a nehenehe ai oia e hapono i te moni no to ˈna utuafare. Te na ô ra oia: “Ehia po to ˈu taˈiraa no to ˈu moemoe e te inoino.”

Ua faaea Patricia tau avaˈe i Algérie hou a tae atu ai i te otia o Maroc. Te faatia ra oia: “I reira to ˈu fanauraa i ta ˈu tamahine. Ua tapuni au no te feia hoo taoˈa o te haru ra i te vahine no te fenua ê mai a faahepo atu ai ia ratou ia taiata. I te pae hopea, ua navai ta ˈu moni no te aufau i to ˈu tere na nia i te hoê poti tahito no te fano i Paniora. Ua pue noa te taata i roto, aita ˈtoa i navai te ravea parururaa. I taipu atoa na matou i te miti e vai ra i roto e to matou tiaa! A tapae ai râ i te pae tatahi o Paniora, ua paruparu roa ino vau, aita e maraa faahou ia haere.”

Ia feruri maite ïa te feia e hinaaro e haere i te fenua ê i te mau fifi o te nehenehe e tupu a tere ai ratou. Oia atoa, te haapiiraa i te reo e taˈere o te fenua apî, te aufauraa i te parau faatia tomoraa e te haapaoraa i te mau faatureraa no te riro ei melo huiraatira aore ra no te faaea roa ˈtu i reira. Aita anaˈe, mea fifi roa ïa ia noaa te hoê ohipa e fare maitai, ia haere i te haapiiraa e ia fanaˈo i te mau ravea rapaauraa. E ere atoa i te mea ohie ia noaa te parau faahoro pereoo aore ra hoê afata moni. Mea pinepine atoa aita anaˈe ta te taata teie mau api parau faatia atoa, ia rave ratou i te ohipa e moni haihai roa te aufauhia ˈtu.

Mea tano atoa ia feruri i te faufaaraa o te moni. E oaoa iho â anei tatou ia rahi te moni? Te horoa ra te Bibilia teie aˈoraa paari mau: “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi . . . te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi.” (Maseli 23:4, 5) A haamanaˈo ïa e eita te moni e nehenehe e hoo mai i te mau mea faufaa roa mai te here, te hau e te hoê utuafare tahoê. Auê te peapea ia haafaufaa aˈe te mau metua i te moni i te here no te hoa faaipoipo aore ra no ta ratou tamarii!—Timoteo 2, 3:1-3.

Ei taata, ua poietehia tatou ma te hinaaro e ite o vai te Atua. (Mataio 5:3) No reira, e rave te mau metua feruriraa paari i te nehenehe no te amo i te hopoia ta te Atua i horoa ˈtu e haapii i ta ratou tamarii no nia ia ˈNa, i ta ˈna opuaraa e faaueraa.—Ephesia 6:4.

Te hoê utuafare tahoê—Faufaa aˈe i te moni

Ua rau iho â te aamu o te feia i faarue i to ratou fenua no te tahi atu. Ua tuea to ratou tupuraa e to George, Rachel e Patricia, tei faahitihia na i to na mua ˈtu tumu parau. Ia vaiiho mai te hoê metua aore ra hoa faaipoipo, e mauiui te utuafare taatoa e e tiai â ratou tau matahiti no te amui faahou. No to George utuafare, ua mairi ïa e maha matahiti.

Fatata e pae matahiti i muri aˈe to Rachel hoˈiraa mai e tii i ta ˈna tamahine i Philipino. Ua tapae Patricia i Paniora e ta ˈna aiû i roto i to ˈna rima. Te na ô ra oia: “O ˈna ˈnaˈe to ˈu utuafare, e aupuru maitai iho â ïa vau ia ˈna.”

E faaea noa vetahi i te fenua apî noa ˈtu e e faaruru ratou i te moemoe, te fifi i te pae moni e te taa-ê-raa e te utuafare. I te mea e ua rahi ta ratou haapaeraa e haamâuˈaraa i rave no te haere i te fenua ê, ia ore ratou e manuïa, mea iti roa tei itoito i te hoˈi i ǒ ratou no te haama.

O Allan no Philipino te tahi. E ohipa maitai ta ˈna i Paniora, 18 avaˈe râ i muri aˈe ua hoˈi oia i to ˈna fenua. Te parau ra oia: “Ua mihi noa vau i ta ˈu vahine e tamahine. E rave au i te ohipa i te fenua ê mai te peu noa râ e e haere atoa mai te taatoaraa o te utuafare. Ua na reira iho â matou. Mea faufaa aˈe te utuafare i te moni.”

Mai ta Patricia i ite, te vai ra ˈtu â te tahi mea faufaa aˈe i te moni. Ua tae atu o ˈna i Paniora e te tahi huriraa o te “Faufaa api” aore ra Papai Heleni Kerisetiano. Te na ô ra oia: “No ˈu, maoti teie buka i tapae mai ai au. I muri aˈe, ua farerei au i te hoê vahine Ite no Iehova. Na mua ˈˈe, aita roa ˈtu vau i anaanatae i te tauaparau i te mau taata o tera haapaoraa. No reira, ua ui au ia ˈna e rave rahi uiraa no te faahapa i ta ratou haapiiraa, ua tia râ ia ˈna ia haapapu mai i te tanoraa o te reira. Aita vau i manaˈo noa ˈˈe, ua nehenehe râ ta ˈna e pahono mai i ta ˈu mau uiraa maoti te Bibilia.”

Ua haapii Patricia e e ere na te moni aore ra te tahi fenua, na te ite râ no nia i te Atua e ta ˈna opuaraa e haafanaˈo ia ˈna i te oaoa mau e te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe. (Ioane 17:3) Ua ite-atoa-hia ia ˈna te iˈoa o te Atua mau, Iehova. (Salamo 83:18) Ua taio atoa oia i roto i te Bibilia e e faaore roa te Atua i te veve maoti to ˈna Basileia faaterehia e Iesu Mesia. (Daniela 7:13, 14) Te na ô ra te Salamo 72:12, 14: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na [Iesu] ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino.”

No te aha e ore ai e faataa i te taime no te hiˈopoa i te Bibilia? E faaite atu teie buka i te paari o te Atua. E tauturu te reira ia oe ia ite i te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa, ia rave i te mau faaotiraa paari e ia faaruru i te mau ati atoa ma te oaoa e te tiaturi.—Maseli 2:6-9, 20, 21.