Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | EAHA TE TUPU IA POHE TATOU

Eaha te tupu ia pohe tatou?

Eaha te tupu ia pohe tatou?

Ia taio tatou i te buka Bibilia o te Genese, teie ta te Atua i parau i te taata matamua ra o Adamu: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:16, 17) Mea ohie ia taa e mea maramarama maitai te parauhia ra, ahani Adamu i haapao i te faaueraa a te Atua, eita oia e pohe, e tamau râ i te ora i roto i te ô Edene.

Aita râ Adamu i maiti i te faaroo i te Atua e te ora e a muri noa ˈtu. Aita oia i haapao i te faaueraa a te Atua e ua amu i to te raau opanihia ta Eva i horoa ˈtu. (Genese 3:1-6) Te faaoromai noa ra tatou i te mau faahopearaa iino tae roa mai i teie mahana. No reira te aposetolo Paulo i faataa ˈi: “Mai te hara i ô mai i te ao nei na roto i te taata hoê ra e te pohe na roto i te hara, e ua raea roa ïa te mau taata atoa i te pohe no te mea ua hara ratou paatoa.” (Roma 5:12) Ua taa iho â ïa ia tatou o Adamu “te taata hoê” e faahitihia ra. Eaha râ te hara e no te aha o te pohe te utua o te hara?

Te hara, o te faaroo-ore-raa, aore ra ofatiraa, ma te hinaaro mau i te ture a te Atua. (Ioane 1, 3:4) E mai ta te Atua i parau ia Adamu, te utua o te hara, o te pohe. Ia faaroo noa Adamu e ta ˈna huaai i te faaueraa a te Atua, eita ratou e hara e eita atoa ïa e pohe. Aita te Atua i poiete i te taata no te pohe, no te ora râ e a muri noa ˈtu.

Ua ite paatoa tatou “ua raea roa ïa te mau taata atoa i te pohe” mai ta te Bibilia i parau. Te vai anei râ te hoê mea o te ora ˈtu ia pohe tatou? E rave rahi te pahono, e. Mai te peu râ e na reirahia te parau, ua haavare ïa te Atua ia Adamu. Ia ora ˈtu hoi te tahi mea i roto i te taata ia pohe o ˈna no te haere i te raˈi aore ra i roto i te ao varua, e ere atura ïa te pohe i te utua o te hara mai ta te Atua i parau. Tera râ, te na ô ra te Bibilia: “E ore . . . e tia i te Atua ia haavare.” (Hebera 6:18) Te auraa, o Satani tei haavare i to ˈna parauraa ia Eva: “E ore roa orua e pohe.”—Genese 3:4.

Mai te peu mea hape te haapiiraa e tamau te tahi mea i te ora ia pohe te taata, eaha mau na ïa te tupu ia pohe tatou?

MEA PAPU TA TE BIBILIA E PARAU RA

Te na ô ra te faatiaraa a te Genese: “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei taata ora.” Ua hurihia te taˈo Hebera nephe ei “taata ora,” o te huti ra i te aho te auraa o tera parau.—Genese 2:7.

Te faaite maitai ra ïa te Bibilia, aita te taata i poietehia e te hoê mea pohe ore i roto ia ˈna. Te parau ra râ o te taata iho tei hamanihia ei taata ora. No reira, eita roa e itehia te hoê noa ˈˈe irava Bibilia o te parau ra te vai ra hoê mea i roto i te taata o te tamau i te ora i muri aˈe i to ˈna poheraa.

I te mea e haapiiraa hape tera, no te aha te rahiraa haapaoraa e haaparare ai i te reira? No te ite i te pahonoraa, e hoˈi anaˈe i muri, i te tau o Aiphiti tahito.

UA PARARE TE TAHI HAAPIIRAA NO Ǒ MAI I TE MAU NUNAA ĚÊ

Ua parau Hérodote, te tahi taata tuatapapa Heleni o te senekele 5 hou te Mesia, o te nunaa o Aiphiti “te feia matamua o tei turu i te haapiiraa e ora ˈtu te tahi mea i roto i te taata ia pohe o ˈna.” I muri mai, o te mau taata no Babulonia tei farii i te reira. I te tau i haru ai Alesanedero Rahi i te pae Hitia o te râ no Ropu i 332 hou te Mesia, ua haamata te mau philosopho Heleni i te haapii i te reira i te rahiraa. Aita i maoro ua parare roa tera haapiiraa na te mau tuhaa fenua faaterehia e to Heleni.

Eita roa e itehia te hoê noa ˈˈe irava Bibilia o te parau ra te vai ra hoê mea i roto i te taata o te tamau i te ora i muri aˈe i to ˈna poheraa

I te senekele matamua i muri aˈe i te Mesia, e piti pǔpǔ faaroo amaha no roto mai i te haapaoraa ati Iuda tei haapii e ora ˈtu te tahi mea i roto i te taata ia pohe o ˈna. O te mau Esséniens ïa e te mau Pharisea. Te na ôhia ra i roto i te buka îite ati Iuda: “Te tiaturiraa e tamau te tahi mea i roto i te taata i te ora ia pohe o ˈna, no ǒ mai ïa i te mau ati Iuda o tei faaroo i te mau manaˈo o te feia no Heleni, i te mau manaˈo iho â râ o te philosopho o Platon.” Ua faaite Josèphe, te tahi taata tuatapapa ati Iuda o te senekele matamua, e ere tera haapiiraa no roto mai i te mau Papai moˈa, “e tiaturiraa râ tera no ǒ mai i te mau taata no Heleni,” no roto mai i te rahiraa aai ta ratou i papai.

A parare noa ˈi te mau peu e haapiiraa a to Heleni, ua farii atoa te feia e parau ra e Kerisetiano ratou i tera haapiiraa no ǒ mai i te mau nunaa e haamori ra e rave rahi atua. Ia au i te taata tuatapapa ra o Jona Lendering, “ua manaˈo Platon ua ora ê na te tahi mea i roto i te taata i te hoê vahi maitai aˈe e teie nei te ora ra i roto i te hoê ao piˈo. Mea ohie roa ia faaô i te haapiiraa a Platon i roto i te haapaoraa Kerisetiano.” Te taahia ra, te haapiiraa e tamau te tahi mea i roto i te taata i te ora ia pohe o ˈna, no ǒ mai ïa i te mau nunaa ěê e ua faaôhia te reira i roto i te amuiraa e parau ra e Kerisetiano ratou. I muri iho, faarirohia ˈtura te reira ei haapiiraa tumu na te amuiraa faaroo Kerisetiano.

“NA TE PARAU MAU E FAATIAMÂ IA OUTOU”

I te senekele matamua i muri aˈe i te Mesia, ua horoa te aposetolo Paulo i teie faaararaa: “Te haapapu ra te parau no ǒ mai i te varua o te Atua e, i te mau tau e haere mai ra, e faarue te tahi pae i te faaroo no to ratou tâuˈaraa i te mau poroi faauruhia haavare e te mau haapiiraa a te mau demoni.” (Timoteo 1, 4:1) Tera mau tei itehia! Hoê o “te mau haapiiraa a te mau demoni,” o te parauraa ïa te vai ra te tahi mea i roto i te taata o te tamau i te ora ia pohe o ˈna. E ere roa ˈtu tera ta te Bibilia e haapii ra, no ǒ mai râ te reira i te mau philosopho e te feia o te mau haapaoraa tahito o tei haamori na e rave rahi atua.

Auaa, ua na ô Iesu: “E ite outou i te parau mau e na te parau mau e faatiamâ ia outou.” (Ioane 8:32) Ia noaa mai ia tatou te ite papu no nia i ta te Bibilia e haapii ra, e tiamâ mai tatou i te mau haapiiraa e haerea o te faaino ra i te Atua. Noa ˈtu te turu ra te rahiraa haapaoraa na te ao i te reira. Hau atu â, e faatiamâ atoa mai te parau mau i roto i te Bibilia ia tatou i te mau peu tumu e te mau manaˈo hape no nia i te pohe. A hiˈo i te tumu parau “ Teihea te feia pohe?

Aita to tatou Atua poiete i opua ia ora te taata 70 aore ra 80 noa matahiti i nia i te fenua e i muri iho ia faaea ratou e a muri noa ˈtu i te raˈi aore ra i roto i te ao varua. Ua hinaaro râ oia ia ora te taata e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei ei tamarii auraro na ˈna. Na roto i ta ˈna opuaraa matamua, ua faaite te Atua i to ˈna here i te huitaata e eita hoê noa ˈˈe e nehenehe e tapea ia ˈna ia faatupu i te reira. (Malaki 3:6) Auê te mahanahana ta te papai Salamo i parau: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.