Eaha to roto?

Tapura tumu parau

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

Toru uiraa tei taui i to ˈu oraraa

Toru uiraa tei taui i to ˈu oraraa
  • MATAHITI FANAURAA: 1949

  • FENUA: MARITE

  • AAMU: UA HINAARO E ITE I TE OAOA MAU

NA MUA ˈˈE:

Ua paari au i Ancram, te tahi oire iti i te tuhaa apatoerau o New York, i Marite. Ua î tera vahi i te mau fare hamaniraa û. I tera oire, ua rahi aˈe ïa te puaatoro i te taata.

Hoê anaˈe fare pureraa i ǒ e i reira to matou utuafare e haere atoa ˈi. I te mau Tapati poipoi atoa, e faaanaana papa ruau i to ˈu tiaa na mua ˈˈe vau a haere ai i te haapiiraa Tapati. I hopoi atoa na vau i te Bibilia iti ta to ˈu mama ruau i horoa mai. Ua haapiihia ia matou to ˈu taeae e tuahine ia faaitoito i te rave i te ohipa, ia faatura e ia tauturu i te taata a mauruuru atoa ˈi i te mau haamaitairaa ta matou i fanaˈo.

I to ˈu paariraa, ua vaiiho vau i to ˈu utuafare e ua riro mai ei orometua i te fare haapiiraa. E rave rahi uiraa ta ˈu no nia i te Atua e te oraraa. I roto i ta ˈu piha haapiiraa, te vai ra vetahi e mau piahi aravihi, te tahi atu mea itoito noa ïa. Te vai ra e tino paruparu to ratou, area te tahi atu mea oraora maitai. No ˈu, mea tia ore te tupuraa o te taata. I te tahi taime, e parau mai te mau metua o te mau piahi tino paruparu: “Tera iho â ïa ta te Atua i hinaaro no ta ˈu tamarii.” I feruri na vau, no te aha te Atua e vaiiho ai ia paruparu te tino o vetahi mau pêpe. E ere hoi no ratou te hape.

I feruri atoa na vau, ‘Eaha te ohipa faahiahia te tia ia ˈu ia rave i roto i to ˈu oraraa?’ No ˈu, mea poto roa te oraraa o te taata. Ua paari au i roto i te tahi utuafare au mau, ua haere i te mau fare haapiiraa maitai e teie nei, mea au roa na ˈu ta ˈu ohipa. Aita râ vau i ite i te oaoa mau. Peneiaˈe, e faaipoipo vau i te tane, e fanaˈo i te fare nehenehe, e fanau i te tamarii, e rave i te ohipa tae noa ˈtu i te faatuhaaraa e te pae hopea e haere i te fare ruau. Ua feruri au, mai tera noa ïa to tatou oraraa?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA:

Ua tere au e vetahi orometua haapii i Europa. Ua haere matou e mataitai i te Abbaye de Westminster, Notre-Dame de Paris, te Vaticana, oia atoa te tahi atu mau fare pureraa nainai. I tera mau vahi atoa, ua ui au i ta ˈu mau uiraa. I to ˈu hoˈiraa i te fare i Sloatsburg i New York, e rave rahi fare pureraa ta ˈu i mataitai, aita râ te mau pahonoraa papu i horoa-noa ˈˈe-hia mai.

I te tahi mahana, ua haafatata mai hoê piahi 12 matahiti e e toru uiraa ta ˈna i horoa mai. A tahi, ua ite anei au e Ite no Iehova oia. Ua pahono vau, e. Te piti, e hinaaro anei au e ite atu â no nia i te mau Ite no Iehova, ua na ô faahou atu vau, e. Te toru, ua ani mai ihea vau e noho ai. I to ˈu faaiteraa ˈtu, taa ˈtura mâua, e ere to ˈu vahi nohoraa i te mea atea i to ratou. Aita vau i manaˈo aˈe e taui roa to ˈu oraraa i na uiraa e toru a teie tamahine.

I muri iti aˈe, ua haere mai o ˈna na nia i te pereoo taataahi i to ˈu fare e ua haamata i ta ˈu haapiiraa Bibilia. Ua ui atu vau i te mau uiraa ta ˈu i horoa i te mau tia faaroo e rave rahi. Te mea taa ê râ ia ratou, ua faaite mai oia i te mau pahonoraa papu i roto i ta ˈu iho Bibilia. A tahi ra vau a ite ai i tera mau parau!

I to ˈu haapiiraa i te Bibilia, ua oaoa e ua mauruuru mau vau. Putapû roa to ˈu aau a taio ai i te Ioane 1, 5:19 o te na ô ra: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” Ua tamahanahanahia vau i te ite o Satani te tumu o te mau ati atoa e haaati mai ra e e faaafaro te Atua i te mau mea atoa. (Apokalupo 21:3, 4) Ua taa ia ˈu e nehenehe mau e maramarama i ta te Bibilia e haapii ra ia faataa-maitai-hia te reira. Taa ê noa ˈtu i te reira, na te tahi tamahine 12 noa matahiti e haapii ra ia ˈu. Feruri aˈera vau, e taa iho â oe i te parau mau noa ˈtu o vai te faaite mai ia oe i te reira.

Ua hinaaro râ vau e ite te faaohipa ra anei te mau Ite no Iehova i ta ratou e parau ra. I faaite mai na te tamahine e faatupu te mau Kerisetiano mau i te mau huru maitatai mai te faaoromai e te mǎrû. (Galatia 5:22, 23) Ua hinaaro vau e tamata ia ˈna no te ite mai tera atoa anei to ˈna mau huru. I te tahi mahana, ua faataere au ia mairi te hora faaauhia no te haapiiraa. I feruri na vau, ‘E tiai mai anei oia? Mai te peu e, e riri anei no te mea ua taerehia vau?’ I to ˈu tapearaa i te pereoo, ite atura vau ia ˈna e tiai noa ra i mua i to ˈu fare. Horo mai ra oia e parau: “Haamata ra vau i te hoˈi i te fare no te parau ia mama ia niuniu i te fare maˈi e te mutoi no te ite aita anei oe i fifihia. Haapeapea roa vau no oe! Aita hoi oe i maoro aˈenei no ta oe haapiiraa.”

I te tahi atu mahana, ua horoa vau i te tahi uiraa ta ˈu i manaˈo mea fifi no te tahi tamahine 12 matahiti ia pahono. Ua hinaaro vau e ite e pata hanoa mai anei oia i te pahonoraa. To ˈu uiraa ˈtu, hiˈo mai nei oia ia ˈu e ua parau: “Mea paari roa ta oe uiraa. E tapao vau i te reira e e ui au i to ˈu na metua.” I te haapiiraa i muri iho, ua afai mai oia i te tahi vea Te Pare Tiairaa tei roto te pahonoraa o ta ˈu uiraa. Tera te tahi tumu i au roa ˈi au i te mau Ite no Iehova, e faaite mai ta ratou mau papai i te mau pahonoraa Bibilia i ta ˈu mau uiraa atoa. Ua tamau vau i te haapii e teie tamahine e hoê matahiti i muri aˈe, ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova. *

TO ˈU FAUFAARAAHIA:

Ua pahono-maitai-hia ta ˈu mau uiraa e ua hinaaro vau e faaite i te reira ia vetahi ê. (Mataio 12:35) I te haamataraa, ua patoi mai to ˈu utuafare. I muri aˈe râ, ua mǎrû rii mai to ratou huru. Ua haapii to ˈu mama i te Bibilia a fatata ˈi oia i te pohe. Noa ˈtu aita i tapae i te bapetizoraa, ua papu ia ˈu ua faaoti oia i te tavini ia Iehova.

I 1978, ua faaipoipo vau i te tahi Ite no Iehova o Elias Kazan te iˈoa. I 1981, ua titau-manihini-hia mâua ia riro ei melo o te utuafare o te Betela i Marite. * Ma te peapea, ua pohe Elias maha noa matahiti i muri aˈe. Ua faaea noa râ vau i te Betela e ua tauturu mai te reira ia faaitoito noa e ua tamahanahana atoa mai.

I 2006, ua faaipoipo vau ia Richard Eldred, te tahi melo o te utuafare o te Betela. Te oaoa noa nei mâua no te fanaˈoraa taa ê e tavini i te Betela. Ma te haapii i te parau mau no nia i te Atua, aita noa vau i ite i te mau pahonoraa ta ˈu i imi na, te oaoa mau atoa râ vau. Ua haamata noa ïa na roto na uiraa e toru a te tahi tamahine.

^ Ia amuihia, ua haapii teie tamahine e to ˈna iho mau taeae e tuahine paari aˈe, e pae o ta ratou mau orometua haapii i te Bibilia e o tei haamata i te tavini ia Iehova.

^ “Fare o te Atua” te auraa o te parau “Betela.” Tera te iˈoa o te mau piha ohipa a te mau Ite no Iehova na te ao nei. (Genese 28:17, 19) E rave rau hopoia ta te mau melo o te utuafare o te Betela e haapao no te turu i te ohipa haapiiraa a te mau Ite no Iehova.