Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Nueva York

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Nueva York

RACA chupa iza, César ne xheelabe, Rocío, bibánicaʼ galán ndaaniʼ guidxi California. César biʼniʼ dxiiñaʼ guidubi dxi né sistema de calefacción, ventilación ne aire acondicionado, ne Rocío biʼniʼ dxiiñaʼ galaa dxi ndaaniʼ ti consultorio. Stícabe yoo ra gulézacabe, ne qué gápacabe xiiñicabe. Peru bizaaca ti cosa ni bichaa xquendanabánicabe.

Lu beeu octubre iza 2009, biseendaʼ Betel stiʼ Estados Unidos ti carta ra nuu guiráʼ neza binni ridagulisaa ni nuu guidxi que. Lu carta que cayuni invitárcabe binni ni nanna gadxé gadxé dxiiñaʼ para chigacanecaʼ ra cabí Betel ndaaniʼ guidxi Wallkill (Nueva York). Dede cani maʼ huaniisi biʼniʼ invitárcabe para guni dxiiñaʼ Betel. César ne Rocío guníʼ: «Biaʼ iza nápadu que guníʼ íquedu maʼ qué zuni invitárcabe laadu sti biaje. Ngue runi, ¡gudixhe íquedu chuudu!» Xi bíʼnicabe yaʼ. Oraqueca bichácabe solicitud stícabe.

Caadxi voluntariu ni cayuni dxiiñaʼ Warwick

Gudiʼdiʼ jma de ti iza ne qué nicabi Betel laacabe. Neca zacá, bichaacabe caadxi cosa ti ganda gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jiobá. César guníʼ: «Biʼniʼ chaahuidu ra riaapaʼ carru stidu para cuézadu ndaaniʼ ne yendézadu raqué. Zacá gunda biquíxedu lídxidu. Bisaanadu ti yoo roʼ ni nabé guyuuláʼdxidu —de 200 metru cuadradu—, ni bicuidu raca biaʼ chupa iza, ne yendézadu ndaaniʼ ti cuartu de 25 metru cuadradu. Né guiráʼ ni bichaʼdu que zanda chuudu Betel, pa cuídxicabe laadu». Xi bizaaca yaʼ. Rocío guníʼ: «Ti beeu despué de yendézadu ndaaniʼ cuartuhuiiniʼ que, biʼniʼ invitárcabe laadu chigúnidu dxiiñaʼ ti tiempu Wallkill. Bidúʼyadu ra bichaʼdu caadxi cosa lu xquendanabánidu, casi ora nudiʼdu Jiobá xiixa para cuʼ ndaayaʼ laadu».

Jason, César ne William

GULUU NDAAYAʼ JIOBÁ STIPA BÍʼNICABE

Cásica César ne Rocío, gayuaa de hermanu huayúnicaʼ stale cosa para gacanecaʼ ra cabí yoo ra guni adorárcabe Jiobá ndaaniʼ guidxi Nueva York. Nuu tu cayacané ra cabí Betel stiʼ Wallkill ne xcaadxi cayacané ra cayaca Betel Warwick. * Stale guendaxheelaʼ rusaanacaʼ lídxicaʼ, xhiiñacaʼ ne dede ca manihuiiniʼ nápacaʼ ra lídxicaʼ para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Ximodo ruuyaʼ Jiobá dxiiñaʼ runi ca xpinni Cristu riʼ yaʼ. Ñee riguube ndaayaʼ guiráʼ stipa ni rúnicabe la? ¡Riguube pue!

Way

Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Way, laa naca electricista, ne Debra, guirópacaʼ mayaca gusaacaʼ 60 iza, bitoocaʼ lídxicaʼ ne casi guiráʼ cosa ni gúpacaʼ Kansas ne guyecaʼ Wallkill casi voluntariu externo Betel. * Neca bichaacabe caadxi cosa lu xquendanabánicabe, biiyacabe guleendúcabe stale cosa galán. Debra guníʼ sicaríʼ de dxiiñaʼ ni runi Betel: «Riuu biaje runeʼ sentir casi ora naa nga tobi de ca binni ni nuu ndaaniʼ Paraísu ni zeeda lu ca dibuju ni ricá lu ca libru ne ca revista stinu ne rihuinni ca hermanu ni maʼ cucuí yoo».

Melvin ne Sharon, gulézacaʼ Carolina del Sur, laaca bitoocaʼ lídxicaʼ ne guiráʼ ni nápacaʼ para yegacanecaʼ Warwick. Guca nagana para laacabe gúnicabe guiráʼ ndiʼ, peru biiyacabe ti ndaayaʼ nga gacanécabe gaca dxiiñaʼ riʼ. Laacabe guníʼcabe: «Guizáʼ galán nga gánnaluʼ cayúniluʼ xiixa para gacaneluʼ ca hermanu stiluʼ ni nuu lu guidubi Guidxilayú, ¡guizáʼ galán zuni sentirluʼ!».

Kenneth

Kenneth, ti xpinni Cristu ni bicuí yoo peru maʼ guca jubilar, ne Maureen nápacaʼ jma de cincuenta iza. Bireecaʼ de California ne guyecaʼ Warwick para gacanecaʼ. Dede ante guniʼnécabe ti hermana chigapa ra lídxicabe. Ne gunábacabe binnilidxi Ken gapa bixhózebe, purtiʼ maʼ nagola. Ñee raca arrepentírcabe pur guiráʼ ni bíʼnicabe para ganda chigúnicabe dxiiñaʼ Betel la? Ken guníʼ: «Stale nga ni cabeendudu. Dxandíʼ, huayápadu stale guendanagana, peru galán nabánidu. Riguʼdu gana guiráʼ tu ganda para guni casi cayúnidu riʼ».

GÚCANI NAGANA PARA LAACABE

Stale de cani gunabaʼ chigacané huadxagalucaʼ caadxi guendanagana. Casi William ne Sandra, nápacaʼ jma de 60 iza, bibánicaʼ galán Pensilvania. Gúpacaʼ 17 binni ni biʼniʼ xhiiñacaʼ ndaaniʼ ti empresa ra rúnicabe guiibaʼ stiʼ máquina ne guizáʼ biʼniʼ ganárcabe bueltu. Ne guyuucabe ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ra guyuucabe dede dxi nahuiinicabe, ne casi guiráʼ binnilídxicabe nabeza gaxha. Ora biʼniʼ invitárcabe laacaʼ para chigúnicaʼ dxiiñaʼ chupa chonna dxi lu ti semana Wallkill, bidiicabe cuenta naquiiñeʼ gusaanacabe ca binni ni runibiáʼcabe. William guníʼ: «Ni jma nagana guca para laadu nga gusaanadu ra biniisidu». Peru despué de biʼniʼ orárcabe, gudixhe íquecabe gúnicabe ni, ne qué raca arrepentírcabe. Laabe guniʼbe: «Nabé nayecheʼ nga gácaluʼ tobi de cani cayuni dxiiñaʼ riʼ ne gunineluʼ ca betelita dxiiñaʼ, gastiʼ qué zanda guchaagaluʼ ni. ¡Ndiʼ nga ca iza jma sicarú ni huabaneniáʼ Sandra!»

Caadxi guendaxheelaʼ ni cayuni dxiiñaʼ Wallkill

Ricky, guca gerente ra ribí yoo Hawái, biʼniʼ invitárcabe laabe para chigúnibe dxiiñaʼ casi voluntariu externo ra cabí Betel ndaaniʼ guidxi Warwick. Kendra, xheelabe, guníʼ ique zaa chigúnibe dxiiñaʼ Warwick. Peru guyuu ti cosa ni guluu xizaa laacabe: ximodo guʼyaʼ Jacob, xiiñicabe de 11 iza, ni cá íquecabe gúnicabe que yaʼ. Guníʼ íquecabe pa jneza ngue chindézacabe Nueva York. Ñee ziaa xiiñicabe raqué la?

Ricky guníʼ: «Nabé risaca para laadu guidxéladu ti neza binni ridagulisaa ra nuu hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni nuu naguidxi ndaaniʼ xquidxi Dios. Gucaláʼdxidu ñapa Jacob xhamigu». Despué, biaanacabe ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ra gástipeʼ xcuidi peru nuu stale betelita nahuiiniʼ. Ricky guníʼ: «Biluxe si primé guendaridagulisaa gúpadu, gunabadiidxaʼ Jacob ximodo runi sentir ndaaniʼ neza binni ridagulisaa nacubi ra nuudu que, purtiʼ gastiʼ xcuidi biaʼ laa. Jacob gudxi naa: “Cadi guizaaláʼdxiluʼ, apá. Ca betelita ca nga gaca xhamiguaʼ”».

Jacob, bixhoze ne jñaa maʼ guca xhamígucaʼ ca betelita ni nuu ra ridagulisaacaʼ

Ne zaqué gúcani. Nabé guca xhamigu ca betelita que Jacob. Xi guleendube yaʼ. Ricky guníʼ: «Ti gueelaʼ zidideʼ gaxha de ra cuartu stiʼ xiiñeʼ ne biiyaʼ cá guí biaaniʼ. Guníʼ iqueʼ ñuuyaʼ laabe caguítebe xiixa juegu electrónicu, peru guizáʼ bidxagayaaʼ ni biiyaʼ, ¡cayuundabe Biblia! Ora gunabadiidxaʼ laabe xi cayúnibe, bicábibe naa: “Naca ti betelitahuiiniʼ, ne chiguundaʼ Biblia lu ti iza”.» Ricky ne Kandra nabé nayecheʼ nuucaʼ, purtiʼ cayanda cayuni Ricky dxiiñaʼ Warwick, peru laaca nuucabe nayecheʼ purtiʼ cayacanécabe xiiñicabe guiniisi lu stiidxaʼ Dios (Proverbios 22:6).

RUSAANACABE XQUENDANABÁNICABE LU NÁʼ JIOBÁ

Luis ne Dale

Ziuu ti dxi zaluxe dxiiñaʼ ni cayaca Wallkill ne Warwick, ne cani guca invitar para chigacané, laaca nánnacaʼ ziuu ti dxi zaluxe xhiiñacaʼ. Ñee riníʼ ique ca hermanu riʼ paraa gúnicaʼ dxiiñaʼ despué o xi gúnicaʼ la? ¡Nin gaxha! Stale de laacaʼ runi sentircaʼ cásica runi sentir chupa guendaxheelaʼ ni nahuiinigaruʼ de Florida. John, ti gerente de obra, ne Carmen, xheelaʼ, rúnicaʼ dxiiñaʼ chupa chonna gubidxa lu ti semana Warwick. Laacaʼ nacaʼ: «Maʼ bidúʼyadu, dede yanna cudii Jiobá guiráʼ ni caquiiñedu. Ne nanna dxíchidu cadi beedanebe laadu dede raríʼ para gundaabe nadu despué». (Salmo 119:116.) Ne Luis, runi sistema para gusuíʼcabe guí, laa ne Quenia, xheelaʼ, cayacanecaʼ ra cabí betel Wallkill. Laacaʼ guniʼcaʼ: «Maʼ bidúʼyadu ximodo huadii Jiobá laadu guiráʼ ni caquiiñedu. Neca qué gánnadu ximodo, padxí o paraa, nanna dxíchidu qué zusaanabe de gápabe laadu». (Salmo 34:10; 37:25.)

«ZUNDAATEʼ NDAAYAʼ STINNEʼ LUGUIATU»

John ne Melvin

Casi guiráʼ xpinni Cristu ni gunabaʼ chigacané ra cayaca dxiiñaʼ Nueva York ñanda niniʼcaʼ qué zúnicaʼ ni. Peru bíʼyacabe pa zaguu Jiobá ndaayaʼ laacabe ne bíʼnicabe ni cayábibe laanu gúninu: «Laguuyaʼ, [...] pa qué zuxheleʼ ca compuerta stiʼ guibáʼ ne zundaateʼ ndaayaʼ stinneʼ luguiatu dede maʼ qué ziuu dxi guiaadxaʼ gastiʼ» (Malaquías 3:10).

Lii yaʼ. Ñee laacaʼ zuuyaluʼ pa zaguu Jiobá ndaayaʼ lii la? rinábadu lii guni orarluʼ de laani ne biiyaʼ pa zanda gacaneluʼ, pa Nueva York o sti lugar ra cabí yoo para guni adorárcabe Jiobá. Pa gúniluʼ zacá, zuuyaluʼ ximodo zaguu Jiobá ndaayaʼ lii (Marcos 10:29, 30).

Gary

Dale, ti ingenieru civil, ne Cathy, de Alabama, nácacaʼ voluntariu Wallkill ne de guidubi ladxidoʼcaʼ riniʼcaʼ galán guni binni xhiiñaʼ Jiobá casi voluntariu. Laacaʼ guniʼcaʼ: «Pa gácaluʼ nadxibalú para gúniluʼ xiixa nacubi, zanda gúʼyaluʼ ximodo zacané espíritu stiʼ Jiobá lii». Xi zanda gúniluʼ pa racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ yaʼ. Dale guníʼ xi gucané laa: «Bibaniné huaxiéʼ si cosa, ne pa ganda jma huaxiéʼ cosa. ¡Qué ziuu dxi gaca arrepentirluʼ pur ni bíʼniluʼ!». Gary, de Carolina del Norte, Maʼ ziné treinta iza de cayuni dxiiñaʼ casi supervisor ra ribí yoo. Yanna laabe ne xheelabe Maureen, cayúnicabe dxiiñaʼ Warwick, ne guirópacabe ruuyacabe ti ndaayaʼ nga «chúʼcabe lade stale hermanu ne hermana ni maʼ ziné stale iza de cayuni xhiiñaʼ Jiobá Betel ne guninécabe laacaʼ dxiiñaʼ». Gary guníʼ: «Para guni tuuxa dxiiñaʼ Betel cadi naquiiñeʼ gapa stale cosa, ne jma galán guibani binni zacá tiempu riʼ». Jason, biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti empresa ra runi instalárcabe biaaniʼ, laabe ne Jennifer xheelabe nabézacabe Illinois. Laacabe guníʼcabe gúnicabe dxiiñaʼ Wallkill zeeda gácani «casi ora nibánicabe ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios». Jennifer guníʼ: «Nabé galán zuni sentirluʼ ora gánnaluʼ rusisaca Jiobá guiráʼ ni rúniluʼ ne qué ziuu dxi gusiaandabe cani. Ne zudiibe lii stale ndaayaʼ».

^ párrafo 6 Biiyaʼ Anuario de los testigos de Jehová 2014, yaza 12 ne 13.

^ párrafo 7 Ti voluntariu externo nga ti binni ni nabeza fuera de Betel ne riguni dxiiñaʼ ndaaniʼ ni ti dxi o chupa chonna si gubidxa lu ti semana.