Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee dxandíʼ nga historia ni riníʼcabe stiʼ guionnaʼ rey magu que la?

Ñee dxandíʼ nga historia ni riníʼcabe stiʼ guionnaʼ rey magu que la?

Cani ruundaʼ revista riʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ

Ñee dxandíʼ nga historia ni riníʼcabe stiʼ guionnaʼ rey magu que la?

Ndaaniʼ guiráʼ guidxi nuu lu Guidxilayú riʼ, dede Sudamérica hasta Asia, ne Europa oriental, nabé runi binni modo gule Jesús. Lu cani rúnicabe ca rihuinni nexheʼ baʼduhuiiniʼ deruʼ gule ca ra ró yuze ne nuu chonna rey cusigáʼdecaʼ laabe stale cosa risaca. Peru, ñee casi modo rúnicabe lu Navidad ca nga gúcani la?

Ca Evangeliu si stiʼ Mateo ne Lucas nga ruzeetecaʼ dxi gule Jesús. Guiropaʼ relatu ca ruzeetecaʼ yeganna caadxi hombre rapa dendxuʼ Jesús despué de gule, purtiʼ nuucaʼ gaxha de raqué. Qué liica ruzeetecani pa yeganna chonna rey laabe ora néxhebe ra ró yuze. Ni ruzeetecani nga yeganna caadxi magu, o astrólogo laabe dxi maʼ nácabe ti hombrehuiiniʼ ne maʼ nabezanebe bixhózebe ne jñaabe ndaaniʼ ti yoo. Laaca ruzeetecani bilá ñati Jesús pur yeganna ca binni ca laabe.

Guiduʼndaʼ chaahuinu ni na relatu stiʼ Lucas: «Gaxha de guidxi Belén nuu caadxi pastor cayapa ca dendxu huaxhinni. Mala biiya cabe ti ángel sti Dios [na] rabi laacabe: Cadi idxibi tu [...]. [Za]dxela tu ti badu huiini renda lari nexhe ndaani ti cajón ra ro mani guixi [...]. Biree guxooñe cabe, ziguuya cabe ni guca que. Ne bidxela cabe José ne María ne badu huiini que nexhe ndaani ti cajón ra ro mani guixi» (Lucas 2:8-16).

Relatu ca ruzeeteʼ tuu nga ca binni nuuné baʼduhuiiniʼ ni deruʼ gule que, laacabe nga José, María ne ca hombre rapa dendxuʼ que. Ca binni que si nga rieeteʼ nuucaʼ raqué, ne qué rieeteʼ diʼ pa nuuruʼ jma.

Yanna guidúʼyanu xiná relatu stiʼ Mateo: «Gule Jesús ndaani guidxi Belén de Judea dxi zuba rey Herodes. Ne ca dxi que bedandá caadxi hombre nuu xpiaani ne riene de luceru [o «magu»], ndaani guidxi Jerusalén, beeda ca de neza rindani gubidxa». De raqué guyécabe Belén, ne «ora biuu cabe ndaani yoo, biiya cabe badu huiini que ne María jñaa» (Mateo 2:1-11).

Relatu riʼ cuzeeteʼ caadxi cosa ni naquiiñeʼ gánnanu. Ruzeeteni riene ca hombre que «de luceru», o laaca zanda guininu nácacabe «magu», qué liica ruzeeteni pa rey laacabe ne qué riníʼdini pa chónnacabe. Laaca ruzeeteni beedacabe neza ra rindani Gubidxa ne yendácabe Jerusalén primeru, cadi Belén diʼ, guidxi ra gule Jesús que. Para dxi biuucabe Belén la? maʼ cadi ti baʼduriʼniʼ diʼ Jesús, sínuque maʼ ti hombrehuiiniʼ nga laabe, ne nabézabe ndaaniʼ ti yoo cadi ti lugar ra ró yuze.

Laaca ridúʼyanu cadi «hombre nuu xpiaani» si laacabe, casi riníʼ stale Biblia, sínuque nácacabe «magu», o «astrólogo» (Evangelios, stiʼ J.F. Mira; Biblia del nuevo milenio). Diccionario exegético del Nuevo Testamento cusiene «zeeda diidxaʼ ca de ti tribu [...] ni bíʼnicaʼ dxiiñaʼ de sacerdote lu religión stiʼ ca persa [...] ne biindacabe de astronomía ne astrología». Sti libru ni nabé runibiáʼ binni na laaca riquiiñecabe diidxaʼ ca para guiníʼcabe de ti «bruju, ti hechiceru, [ni] riníʼ napa poder para guni magia, ne laaca runi brujería» (Diccionario expositivo de palabras del Antiguo y del Nuevo Testamento exhaustivo, stiʼ W.E. Vine).

Neca nabé riuulaʼdxiʼ binni ganna de astrología ne magia yanna la? Biblia na cadi jneza diʼ guni binni ni (Isaías 47:13-15). Nga runi, nanalaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ brujería runi binni (Deuteronomio 18:10-12). Pur cani maʼ bizéʼtenu ca, zanda guininu qué ñuu dxi nidiʼdiʼ ndaaniʼ ique Jiobá ñabi ca astrólogo que chigale Xiiñiʼ. Ni biʼniʼ Dios para cadi gati Jesús nga, gudxi laacabe lu ti bacaandaʼ cadi guibiguétacabe ra palaciu stiʼ rey Herodes, hombre malu que, ngue runi «bigueta cabe [xquídxicabe] adxé neza» (Mateo 2:11-16).

Pur guiráʼ cani maʼ bizéʼtenu ca, ñee jneza nga guni cani dxandíʼ xpinni Cristu ca costumbre ni cadi cusiidiʼ Biblia de modo gule Jesús la? Coʼ, cadi jneza diʼ gúnicabe ni.