Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

EJEMPLU STIʼ CANI GUPA FE

Biʼniʼ huantarbe dxi qué ñuni binni ni jneza

Biʼniʼ huantarbe dxi qué ñuni binni ni jneza

ZEDAZÁ Elías lade ca dani nuu Jordán. Zeedabe de neza gueteʼ, neza ra nuu ca dani stiʼ Horeb. Maʼ zinebe chupa chonna semana de cayúnibe viaje riʼ, peru yanna huaxa maʼ yendabe Israel, xquídxibe. Maʼ bichaa stale cosa raqué: maʼ gudiʼdiʼ tiempu gusibá ne maʼ cuzulú cayaba nisaguié lu otoño, ngue runi maʼ cucaa ca campesinu surcu lu layú sticaʼ. Nanna dxíchinu gutadxí ladxidóʼ profeta que ora biʼyaʼ maʼ cabiguetaʼ stipaʼ stiʼ layú que, peru ni jma naguu xizaa laabe nga ca binni guidxi que. Ca binni que guizáʼ maʼ bixélecaʼ de Dios ne jma maʼ stale de laacaʼ cayuni adorarcaʼ Baal. Guizáʼ stale dxiiñaʼ naquiiñeʼ guni Elías. *

Gaxha de xquidxi Abel-meholá, biiyaʼ Elías ti layú naroʼbaʼ ra cayaca dxiiñaʼ. Doce mancuerna yuze juntu zizacaʼ zigucaacaʼ surcu lu layú ni maʼ naguudxi que. Hombre ni ziné últimu mancuerna yuze que nga binni ziyubi Elías: Laabe nga Eliseo, hombre ni maʼ gulí Jiobá para chuʼ xlugarbe. Ante ganna profeta riʼ de Eliseo guníʼ ique stubi cayuni ni na Jiobá, ngue runi pa ñanda si maʼ ñuuyabe hombre riʼ (1 Reyes 18:22; 19:14-19).

Ñee guníʼ ique Elías pa zuni Eliseo ca dxiiñaʼ stiʼ jneza la? o guyuube xizaa purtiʼ maʼ chiguiaana stobi xlugarbe. Qué gánnadinu pa gudiʼdiʼ guiráʼ nga ndaaniʼ íquebe. Peru zándaca biʼniʼ sentirbe zacá purtiʼ laaca «binni guidxilayú casi laanu» laabe (Santiago 5:17). Modo tiica laani, Biblia ruzeeteʼ «guyé Elías ra nuube ne bichenda laabe capa stiʼ ni riquiiñeʼ casi profeta» (1 Reyes 19:19). Ni gucuʼ Elías que zándaca de guidiladi dendxuʼ o chiva ni casi ñaca ni ti capa ni rusihuínnini risaca dxiiñaʼ bidii Jiobá laabe. Ngue runi, stale ngue ni riníʼ ni bíʼnibe que ora gudíxhebe capa que xiʼqueʼ Eliseo. Nayecheʼ biʼniʼ Elías ni gunabaʼ Jiobá laa guni que, guyubi tuuxa guiaana xlugar. Biʼniʼ crebe nanna Jiobá xi cayuni ne bizuubabe stiidxaʼ.

Qué nudxiibaʼ Elías laa ne bisaana Eliseo xlugar

Nahuiiniruʼ Eliseo peru guizáʼ maʼ racalaʼdxiʼ gacané profeta gola que. Neca zaqué peru bindaa para gucuaabe dxiiñaʼ bidii Elías laabe que. Guzanebe profeta que xhoopaʼ iza ne gucanebe laa sin nudxiibabe laaca laabe dede binibiáʼ binni laabe casi ti hombre ni «ruchá nisa lu náʼ Elías» (2 Reyes 3:11). ¡Nabé gutadxí ladxidóʼ Elías purtiʼ jnézapeʼ modo runi Eliseo dxiiñaʼ ne nuuca para gacané! Nanna dxíchinu nabé guca xhamígucabe. Cumu guluusaacabe gana laacabe la? ngue runi gunda biʼniʼ huantárcabe neca biiyacabe stale binni qué ñuni ni jneza ndaaniʼ guidxi Israel. Ne jmaruʼ si ora bíʼyacabe rey Acab zeʼ dxi jma cayuni cosa malu.

Ñee huayuu dxi gúnicabe lii xiixa ni cadi jneza la? Ndaaniʼ Guidxilayú ra nabáninu riʼ guiráʼ dxi nga ridúʼyanu runi binni ni cadi jneza. Para ganda gudxiiluluʼ guendanagana riʼ la? galán guyúbiluʼ gaca xhamíguluʼ tuuxa ni nadxii Dios, ne laaca zacané ejemplu stiʼ Elías lii.

«BIASA, BIETE NE GUYÉ RA NUU ACAB»

Biʼniʼ Elías ne Eliseo stale dxiiñaʼ para gucanecaʼ ca binni de guidxi que chuʼcaʼ gaxha de Dios. Ruluíʼ si laacabe bisiidicabe xcaadxi profeta que, ne zándaca gudixhe chaahuicabe modo guiziidicaʼ casi riziidiʼ binni ndaaniʼ ti scuela. Gudiʼdiʼ si ti tiempu bidii Jiobá sti dxiiñaʼ Elías guni, sicaríʼ gúdxibe laa: «Biasa, biete ne guyé ra nuu Acab rey stiʼ Israel» (1 Reyes 21:18). Xi maʼ biʼniʼ Acab yaʼ.

Bixeleʼ Acab de Dios, ne jma malu gúcabe que xcaadxi rey ni guyuu ante de laabe. Bichaganabe Jezabel, ti gunaa ni bicaa ca binni guidxi que guni adorar Baal. Dede né rey que biʼniʼ adorar dios que (1 Reyes 16:31-33). Ora runi adorárcabe Baal maca nexheʼ xi guiráʼ cosa dxabaʼ gúnicabe ti gacané dios que gapa binni xiiñiʼ, ne nuu tu ratané stobi ndaaniʼ yuʼduʼ stícabe ne dede ruuticaʼ ca baʼduhuiiniʼ que para dios sticaʼ. Ne Acab qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ora gudxi laabe guutibe Ben-hadad, rey malu stiʼ Siria, zándaca qué ninabe ñúnibe ni purtiʼ racaláʼdxibe guicaabe xpueltu (1 Reyes, capítulo 20). Rey que ne xheelaʼ nabé guchelucaʼ gápacaʼ jma bidxichi ne qué ñunilucaʼ ora bininacaʼ binni. Ne qué nindaa bíʼnicabe xcaadxi cosa jma malu.

Acab gupa ti palaciu naroʼbaʼ ndaaniʼ guidxi Samaria ne biáʼ 37 kilómetru gúpabe stobi ndaaniʼ guidxi Jezreel. Gaxha de guiropa palaciu stibe que guyuu ti layú sicarú ra nuu lubáʼ uva stiʼ tobi hombre láʼ Nabot. Rey que racalaʼdxiʼ guicaa layú que, ngue runi gúdxibe hombre riʼ zudiibe laa sti layú jma galán o zaguíxebe laa stale bueltu pa gudii ni laabe. Peru Nabot bicabi laabe: «Qué ziuu dxi gudieeʼ lii herencia ni bisaanané ca bixhozegolaʼ naa, purtiʼ cadi jneza diʼ ruuyaʼ Jiobá ni» (1 Reyes 21:3). Nuu tu riníʼ guca Nabot ti hombre ni qué riuu razón ne qué raxha ique. Ni nánnanu nga cayúnibe ni na Ley stiʼ Jiobá, ley que na cadi naquiiñeʼ gutoocabe layú ni gucuaacabe de herencia (Levítico 25:23-28). Qué lica niná Nabot nusaana de ñuni niná ca Ley stiʼ Jiobá. Ne laaca gúcabe nadxibalú ne gúpabe fe para bíʼnibe ni na ley que purtiʼ nánnabe zándaca guuti rey que laabe pa qué gúnibe ni na.

Peru Acab qué lica ñuni ni na ca ley stiʼ Jiobá. Bibiguétacabe ndaaniʼ palaciu stibe naguunduʼ ne sin gana purtiʼ qué nireenebe xtémabe. «Oraqué gúʼtabe lu cama stibe ne bitiixhilube sti ladu, ne qué ninabe ñobe.» (1 Reyes 21:4.) Ora biʼyaʼ Jezabel cá xheelaʼ tema gaca ni na casi runi ti xcuidi ni qué riná guzuubaʼ diidxaʼ la? biyúbibe modo gapa xheelabe ni racalaʼdxiʼ ne cadi ngasi, sínuque gunduuxebe ti familia ni qué gapa donda.

Guiráʼ binni ridxibi ora guʼndaʼ pabiáʼ mala guca gunaa riʼ. Nanna reina Jezabel lu ley stiʼ Dios na naquiiñeʼ chuʼ chupa testigu para guihuinni dxandíʼ napa tuuxa donda pur ni biʼniʼ (Deuteronomio 19:15). Ngue runi, biquiiñeʼ Jezabel lá Acab para biseendaʼ caadxi carta ra nuu ca binnigola de guidxi Jezreel ra canábabe laacaʼ guyúbicaʼ chupa hombre para guiníʼ dxandíʼ guníʼ Nabot mal de Dios, ne ley que na naquiiñeʼ gatiʼ binni ni guni nga. Ni gudixhe íquebe que biree ni cásipeʼ racaláʼdxibe. Chupa «hombre ni qué iquiiñeʼ» guniʼcaʼ biʼniʼ Nabot ti cosa nabé malu neca cadi dxandíʼ ni, ngue runi bichácabe guié laabe. Peru cadi ngasi: ¡laaca biiticabe ca xiiñibe! (1 Reyes 21:5-14; Levítico 24:16; 2 Reyes 9:26.) * Casi maʼ bidúʼyanu ca, bidii Acab lugar gaca xheelaʼ xaíque ndaaniʼ lidxi, bidiibe lugar xheelabe guni ni gapa gana ngue runi maʼ laa biseendaʼ guuti ca binni que neca gastiʼ guzaabicaʼ.

Bixuiʼlú ni biʼniʼ sentir Elías ora gudxi Jiobá laa ni biʼniʼ rey que ne xheelaʼ. Zándaca guizáʼ triste runi sentirnu ora guidúʼyanu modo ruxaatañee ca binni malu ca binni nachaʼhuiʼ (Salmo 73:3-5, 12, 13). Ca dxi stinu riʼ guiráʼ si dxi ridúʼyanu stale binni runi ni cadi jneza ne nuu biaje dede ca xaíque yuʼduʼ rúnicaʼ zacá. Peru historia riʼ riguixhedxini ladxidoʼno purtiʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laanu gastiʼ ni nagaʼchiʼ nezalú Jiobá. Ruuyabe guiráʼ ni (Hebreos 4:13). Xi runi sentirbe ora gúʼyabe guiráʼ ca cosa malu ca yaʼ.

«BIDXEʼLUʼ NAA, XHENEMIGUÁʼ»

Biseendaʼ Jiobá Elías cheʼ ra nuu Acab. Gúdxibe laa: «Racá nuube lu layú stiʼ Nabot» (1 Reyes 21:18). Cásipeʼ gudxi Jezabel xheelaʼ maʼ stiʼ layú que, oraqueca zeʼ ziguuya ni. Qué lica nidiʼdiʼ ndaaniʼ íquebe pa cayuuyaʼ Jiobá laabe. Bixuiʼlú pabiáʼ biéchebe ora bíʼyabe layú ra nuu lubáʼ uva que. Nanna xi guiráʼ gudiʼdiʼ ndaaniʼ íquebe para gúnibe lugar que ti jardín nabé sicarú yaʼ. Peru málasi yendá Elías ra nuube. Guizáʼ bidxiichibe ne bidaabe xiana ora bíʼyabe hombre que dede gúdxibe laa: «Bidxeʼluʼ naa, xhenemiguáʼ» (1 Reyes 21:20).

«Bidxeʼluʼ naa, xhenemiguáʼ»

Ca diidxaʼ guníʼ Acab que bisihuinni cani nahuatibe, ne nuu chupa razón para guininu zacá. Primé la? ra gúdxibe Elías «Bidxeʼluʼ naa», bisihuínnibe qué gánnabe pa cayuuyaʼ Jiobá laabe. Peru Jiobá peʼ ngue bidxela laabe. Biiyaʼ Jiobá biʼniʼ Acab cosa ni cadi jneza neca nanna malu cani ne biecheʼ ora biree ni gudixhe ique xheelaʼ. Dios biiyaʼ jma bizaláʼdxibe gápabe cosa risaca lugar de ñabe binni ne ñúnibe ni jneza. Guiropa razón ca nga, purtiʼ gúdxibe Elías «xhenemiguáʼ» né diidxaʼ ca bisihuínnibe nanaláʼdxibe ti hombre ni naca xhamigu Jiobá, laa nda ñanda ñacané laabe nusaana de ñúnibe cosa malu.

Stale cosa zanda guizíʼdinu de guendahuati stiʼ Acab. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu ruuyaʼ Jiobá guiráʼ ni runi binni. Laabe nga Bixhózenu ne nadxiibe laanu. Nga runi, de guidubi ladxidoʼbe racaláʼdxibe guibiguétanu lu neza stibe pa maʼ zireechunu. Riquiiñebe ca xhamígube para gacanebe laanu, cani qué rusaana de guni ni nabe casi biʼniʼ Elías, laacaʼ nga riquiiñebe para guiniʼcaʼ de stiidxabe. Nga runi, guizáʼ feu nga gúninu pa guidúʼyanu laacabe casi xhenemígunu (Salmo 141:5).

Sicaríʼ gudxi Elías Acab: «Maʼ bidxelaʼ lii». Laabe runibiáʼ chaahuibe rey que, nánnabe ribaʼnaʼ, ruuti binni ne qué riná guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. ¡Gupa xidé guca profeta riʼ nadxibalú para guidxiña nezalú hombre malu riʼ! Despué gudxi Elías Acab ximodo chigusabanáʼ Dios laabe. Jiobá biiyaʼ zeʼ dxi jma stale binni guidxi que cayúnicaʼ guiráʼ cosa malu ni runi Acab ne ca binnilidxi, ngue runi gudixhe íquebe gunitilube guiracaʼ. Ne laaca guniʼbe zusabanabe Jezabel (1 Reyes 21:20-26).

Qué lica niníʼ ique Elías zanda guni binni cosa malu sin gaca castigar. Zacá nga riníʼ ique binni ca dxi stinu. Peru historia riʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laanu ruuyaʼ Jiobá guiráʼ cosa ne rúnibe ni jneza órapeʼ caquiiñeʼ gúnibe ni. Stiidxabe cayabi laanu zeeda ndaʼ dxi zunitilube guiráʼ binni ni cayuni ni cadi jneza (Salmo 37:10, 11). Peru zándaca chuʼ tu guinabadiidxaʼ: «Ñee qué riaʼ Dios binni ora runi juzgar laacabe la? o rilaseláʼdxibe laacaʼ».

«MAʼ BIIYALUʼ MODO CADI CUDXIIBAʼ ACAB LAA NEZALUÁʼ LA?»

Stiidxaʼ Dios cuzeeteʼ: «Binadiaga si Acab ca diidxaʼ ca, gucheza xhaba ne gucu sacu; ne qué ñó ne nacu sacu guʼtaʼ ne guizáʼ guyuu triste» (1 Reyes 21:27). Zándaca bidxagayaa Elías modo bichaa Acab. Peru, ñee dxandíʼ guca arrepentir rey que la?

Zanda guininu bíʼnibe stipa pur bichaabe caadxi cosa lu xquendanabánibe. Qué nudxiibaʼ Acab laaca laa ne nánnanu gúcani nagana para laabe purtiʼ laabe nácabe ti hombre ni nabé runi cré laa ne rudxiibaʼ laaca laa. Peru, ñee bíʼnibe ni de guidubi ladxidoʼbe la? para gánnanu ni la? caquiiñeʼ gúʼyanu historia stiʼ sti hombre ni guca rey despué de laabe, ne jma malu guca que laabe, hombre riʼ nga Manasés. Dxi bisabanáʼ Jiobá Manasés, bisihuinni qué nudxiibaʼ laaca laa ne gunábabe Dios gacané laabe. Peru cadi ngue si bíʼnibe. Laabe bichaabe modo nabánibe, binidebe guiráʼ bidóʼ ni bizaʼbe ne bíʼnibe stipa pur gúnibe ni na Jiobá ne dede gúdxibe guidxi que chinanda ejemplu stibe (2 Crónicas 33:1-17). Ñee guca arrepentir Acab cásica biʼniʼ Manasés la? Coʼ.

Biiyaʼ Jiobá ni biʼniʼ Acab. Ngue runi gúdxibe Elías ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ biiyaluʼ modo cadi cudxiibaʼ Acab laa nezaluáʼ la? Pur qué nudxiibabe laca laabe nezaluáʼ qué zeedaniáʼ guendananá biaʼ dxi nabánibe. Zusabanaʼyaʼ lídxibe ca dxi nabani xiiñibe» (1 Reyes 21:29). Ñee bitiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ rey que la? Coʼ. Nilaselaʼdxiʼ Dios laabe pa dxandíʼ ñaca arrepentirbe (Ezequiel 33:14-16). Cumu cadi de guidubi ladxidoʼbe guca arrepentirbe la? huaxiéʼ biá Jiobá laabe. Ngue runi qué zuuyaʼ diʼ rey que modo gunitilú Jiobá guiráʼ xixé binnilidxi.

Qué nuchaa diʼ Jiobá ni maʼ gudixhe ique guni né Acab. Ne qué nindaa, gunabadiidxaʼ Jiobá ca ángel stiʼ ximodo zanda quítecaʼ Acab para cheʼ lu ti guerra ra guuticabe laa. Cadi xadxí de ngue guca ni gudixhe ique Jiobá; bininácabe Acab lu ti guerra ne guti ra bixii rini ndaaniʼ carru stiʼ. Historia riʼ ruzeeteʼ ti cosa nabé feu ni guca: ora gudiibicabe carru stiʼ rey que bidxiña caadxi biʼcuʼ ne gundii rini stibe. Ca diidxaʼ gudxi Jiobá Elías gabi Acab guca cani nezalú stale binni: «Laaca ra gundii ca biʼcuʼ ca rini stiʼ Nabot, laaca racaca zandii ca biʼcuʼ ca rini stiluʼ» (1 Reyes 21:19; 22:19-22, 34-38).

Guizáʼ gutadxí ladxidóʼ Elías, Eliseo ne xcaadxi xpinni Dios ora gutiʼ Acab, purtiʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laacabe qué nusiaandaʼ diʼ Jiobá guca Nabot nadxibalú ne gupa fe. Zándaca guindaa Jiobá para gusabanáʼ ca binni malu ca, peru ni nánnanu nga zúnibe ni. Laaca ratadxí ladxidoʼno gánnanu nuu biaje rilaselaʼdxiʼ Jiobá ne pur nga cadi nanapeʼ modo rusabanabe binni (Números 14:18). ¡Stale nga ni biziidiʼ Elías pur cani bizaaca riʼ, gupa xidé biʼniʼ huantarbe stale iza modo biquiiñeʼ ti rey malu poder stiʼ! Ñee huayúnicabe lii xiixa ni cadi jneza la? Ñuuláʼdxiluʼ ñuni Dios xiixa pur lii la? Galán chinándaluʼ ejemplu stiʼ Elías, laabe ne Eliseo que nusaana de niníʼcabe cani gudxi Dios laacabe ne biʼniʼ huantar Elías dxi qué ñuni binni ni jneza.

^ párrafo 3 Chonna iza arondaʼ qué nusaba Jiobá nisaguié para gusihuínnibe qué zanda guni Baal gastiʼ, dios ni na ca israelita rusaba nisaguié ne racané gudii layú sticaʼ (1 Reyes, capítulo 18). Biiyaʼ tema láʼ «Ejemplu stiʼ cani gupa fe» ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa enero-marzo 2008.

^ párrafo 13 Zándaca Jezabel nga biyubi modo guuticabe ca xiiñiʼ Nabot ti cadi guiaananecaʼ layú ra nuu lubáʼ uva stiʼ bixhózecaʼ. Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ xiñee cudii Dios lugar guninácabe binni ni qué gapa donda la? biindaʼ tema ni láʼ «Cani ruundaʼ revista riʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ» ni zeeda lu revista riʼ.