Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CA TEMA NI ZEEDA LU CA PRIMÉ YAZA | XIMODO RUUYAʼ DIOS CUBAʼ BINNI GUEZA

Ti epidemia nuu lu Guidxilayú

Ti epidemia nuu lu Guidxilayú

Gueza ca nga tobi de ca viciu ni jma huayuuti binni.

  • Lu siglu gudiʼdiʼ ca biitini ti gayuaa millón de binni.

  • Guiráʼ iza ruutini xhoopaʼ millón de binni.

  • Huayuuyacabe ruutini ti binni cada xhoopaʼ segundu.

Ne ruluíʼ si qué zaca chaahuiʼ guendanagana riʼ.

Ca binni ni ruundaʼ de laani nacaʼ, pa qué gucueeza binni lu viciu riʼ la? lu iza 2030 zuutini jma de xhono millón de binni cada iza. Ne riníʼcabe zándaca guutini mil millón de binni lu siglu XXI.

Peru cadi cani riguʼbaʼ si gueza ca nga runinani. Laaca runinani ca binnilídxicabe, purtiʼ riuucaʼ triste ne runíticaʼ bueltu ora gatiʼ binni napa viciu ca, zacaca nga guendanagana rapa jma de xhoopaʼ gayuaa mil binni ni rati cada iza pur reʼcaʼ guʼxhuʼ stiʼ gueza ni riguʼbaʼ xcaadxi binni. Rihuinni dxíchica runiná gueza ca guiranu neca cadi guiranu rigúbanu ni ne pur laani zeʼ dxi jma caru riguixe binni para cheʼ doctor.

Pa guchaaganu ni né xcaadxi guendahuará malu la? cadi caquiiñepeʼ guyúbinu xi zanda cuee guendanagana riʼ, purtiʼ maʼ nánnanu ni ne stale binni laaca maʼ nanna ni. Doctora Margaret Chan, directora general stiʼ Organización Mundial de la Salud (OMS), guníʼ: «Guendahuará riʼ guyuu ni pur donda stiʼ binni guidxilayú ne zanda guireeni pa guieeguʼ guiráʼ gobiernu ne guiráʼ binni».

Binni de guidubi naca Guidxilayú maʼ gudixhe íquecaʼ guyúbicaʼ modo gacachaahuiʼ guendanagana riʼ. Lu beeu agosto 2012, biaʼ 175 guidxi gudíxhecaʼ xi zanda gúnicaʼ para maʼ cadi cúbapeʼ binni gueza. * Peru nuu stale cosa ni rucueeza laacabe de gúnicabe ni maʼ gudixhe íquecabe. Guiráʼ iza, ca empresa ni runi gueza runíticaʼ mil millón de dólar lu ca anunciu sticaʼ para gucaacaʼ jma binni cubaʼ gueza ne jma nga rucaacabe ca gunaa, ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ maʼ huaniisi ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ni deruʼ caroobaʼ. Zándaca stale binni zati lade ca mil millón de cani napa viciu riʼ, purtiʼ gueza ca laaca ti droga ni. Ne pa qué gusaana de cúbacabe gueza la? raríʼ cuarenta iza, jma stale binni zati.

Viciu riʼ ne guiráʼ anunciu rúnicabe para guidoo gueza ca naaze dxiichiʼ cani stale binni neca racaláʼdxicaʼ gusaanacaʼ ni. Nga nga ni bizaaca Naoko, ti gunaa ni bizulú guduʼbaʼ gueza dede nahuiiniʼ. Guiráʼ ca anunciu ni bíʼyabe ne ni binadiágabe bicaacani laabe guiníʼ íquebe binni ni nabé risaca si nga riguʼbaʼ gueza. Neca guti bixhózebe ne jñaabe pur gúpacaʼ cáncer lu pulmón ne cusiniisibe chupa dxaapahuiiniʼ stibe, qué nicá íquebe nusaanabe viciu que. Sicaríʼ guniʼbe despué: «Nabé bidxibeʼ ñapaʼ cáncer lu pulmón ne nabé guyuaaʼ xizaa pa gaca huará ca dxaapahuiiniʼ stinneʼ, neca zaqué peru qué ñanda nusaanaʼ de nigubaʼ gueza ne guníʼ iqueʼ qué ziuu dxi gusaanaʼ viciu que».

Ni gucané Naoko para bisaana viciu que laaca huayacaneni millón de binni. Guidúʼyanu xii nga gucané laacabe.

^ párrafo 11 Lu cani gudixhe íquecabe gúnicabe gúdxicabe binni ximodo zuniná gueza ca laacaʼ, bíʼnicabe programa ni zacané laacaʼ gusaanacaʼ de cúbacaʼ gueza, maʼ cadi gúnicabe anunciu stini ne guidoo ni jma caru.