Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Maoti te haapiiraa maitai, mai te hoê aveia, e ite ai ta outou mau tamarii i te eˈa ia haere

NO NA METUA

7: Haapiiraa

7: Haapiiraa

EAHA TE AURAA?

Ei metua, e faaoti oe no oe iho i ta oe huru oraraa. Ei hiˈoraa, te tutava ra anei oe i te faaite noa i te parau mau? E hinaaro iho â ïa oe e haapii i te reira i ta oe mau tamarii.

E hinaaro atoa oe e haapii ia ratou mea faufaa ia itoito i te rave i te ohipa, ia afaro e ia haapao ia vetahi ê, e mau huru maitatai mea ohie aˈe ia faatupu a apî noa ˈi te tamarii.

ARATAIRAA BIBILIA: “A haapii i te tamaroa i te eˈa ia na reira oia i te haere, ua ruhiruhia anaˈe oia, eita oia e faarue i te reira.”​—Maseli 22:6.

NO TE AHA MEA FAUFAA?

Mea faufaa ia haapii i te maitai e te ino i teie tau ua rau te ravea apî. “E rave rahi ohipa te nehenehe e ite i nia i te mau matini afaifai i te mau taime atoa,” te parau ra te hoê metua vahine o Karyn te iˈoa. “E nehenehe ta tatou mau tamarii e parahi i pihai iho noa ia tatou a mataitai noa ˈi i te tahi hohoˈa faufau!”

ARATAIRAA BIBILIA: “Te feia paari,” e faaohipa noa ratou “i to ratou haroˈaroˈa, a haapii atu ai ia ratou iho ia faataa ê i te maitai i te ino.”​—Hebera 5:14.

Mea faufaa te peu maitai. E ere noa ïa te parauraa “ia ora na” e “mauruuru,” o te haapao-atoa-raa ia vetahi ê, te hoê huru maitai o te varavara noa ˈtu ra, mea haapao aˈe hoi na te taata i ta ratou mau matini i te tahi atu mau taata.

ARATAIRAA BIBILIA: “Ta outou e hinaaro ia rave te taata no outou, a na reira atoa ˈtu ïa.”​—Luka 6:31.

EAHA TE NEHENEHE E RAVE?

A faaite eaha te maitai e te ino no outou. Ei hiˈoraa, te faaite ra te mau maimiraa e eita te taurearea e taoto i te hoê apiti hou te faaipoiporaa ia haapiihia ratou e mea ino te reira.

MANAˈO TAUTURU: A faahiti i te hoê parau apî no te horoa i te hoê haapiiraa. Ei hiˈoraa, ia faahitihia i roto i te parau apî no te hoê taata tei taparahi-pohe-hia, e nehenehe oe e parau: “Mea riaria ia ite eaha ta te riri e turai i te taata ia rave. I to oe manaˈo, no te aha ratou e na reira ˈi?”

“Mea fifi roa no te tamarii ia faataa i te maitai i te ino aita anaˈe ratou i ite eaha te maitai e te ino.”—Brandon.

A haapii i te tamarii i te peu maitai. E nehenehe te mau tamarii apî roa e haapii i te parau “ia ora na” e “mauruuru” e i te haapao ia vetahi ê. Te na ô ra te hoê buka no te mau metua: “Ia hiˈo te tamarii ati aˈe ia ratou (i te fare haapiiraa, i roto i te utuafare aore ra hoê pǔpǔ taata) a ite atu ai e ere o ratou anaˈe, eita ratou e haapao noa ia ratou iho, ia vetahi ê atoa râ.”—Chr. Gross-Loh, Parenting Without Borders, Penguin Group, 2013.

MANAˈO TAUTURU: A horoa i ta outou mau tamarii i te ohipa i te fare ia haapii ratou i te tavini ia vetahi ê.

“Ia matau ta outou mau tamarii i te rave i te ohipa i te fare i teie nei â, eita ratou e huru ê ia ora ratou o ratou anaˈe, ua matau aˈena ïa ratou ia amo i te hopoia.”—Tara.