Eaha to roto?

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA

A haapii i ta outou tamarii no nia i te taatiraa

A haapii i ta outou tamarii no nia i te taatiraa

TE FIFI

Na mua ˈˈe, na te mau metua e paraparau na mua no nia i te taatiraa i ta ratou tamaroa aore ra tamahine e e nehenehe ratou e faataa mǎrû noa ia au i te faito matahiti e te hinaaro o te tamarii.

Ua taui roa râ i teie nei! Ia au i te tahi buka, “mea apî noa â te tamarii, e ite ratou i te mau poroi no nia i te taatiraa e ua rahi roa te hohoˈa no nia i te reira i roto i te mau mea e mataitaihia ra e ratou.“ (The Lolita Effect) Mea maitai anei no te tamarii aore ra aita?

EAHA TE TITAUHIA IA ITE?

Tei te mau vahi atoa te poroi no nia i te taatiraa. Teie ta Deborah Roffman i papai i roto i ta ˈna buka: “I te mau vahi atoa, e ite [te feia apî e tae noa ˈtu te tamarii] i te hohoˈa no nia i te taatiraa e e faaroo atoa ratou i te parau no nia i te reira i roto i te aparauraa, te poroi faatiani, te hohoˈa teata, te buka, te himene, te afata teata, te mau papai, te hauti, te paruai, te niuniu afaifai e te matini roro uira. Ma te ore e haapao, e turaihia ratou ia manaˈo, te mea faufaa roa ˈˈe, o te taatiraa ïa.”—Talk to Me First.

O te faatianiraa te tahi tumu. Na roto i te mau poroi faatiani e te mau ahu hoohia i roto i te mau fare toa, e turaihia te tamarii apî roa ia haafaufaa i to ratou faaetaraa. Ia au i te tahi buka, “ua ite maitai te feia hoo e hinaaro te tamarii e rave mai to ratou mau hoa e e faaohipa ratou i te mau hohoˈa no nia i te taatiraa e te mau taoˈa hoo, eiaha no te turai i te tamarii ia taati, ia hoo mai râ ratou.”—So Sexy So Soon.

Eita e navai noa ia ite. Mea taa ê ia ite i te faahoro i te pereoo e te faahororaa ma te haapao maitai. Mea taa ê atoa ia ite no nia i te taatiraa e te raveraa i te faaotiraa paari i roto i tera tuhaa.

Ta outou fa: I teie mahana, mea faufaa roa ˈtu â ia haapii i ta outou tamarii ia “faaohipa noa i to ratou haroˈaroˈa” e ia faataa ê ratou i “te maitai i te ino.”—Hebera 5:14.

EAHA TE TITAUHIA IA RAVE?

Eiaha e ape. Noa ˈtu e ere i te mea ohie ia paraparau no nia i te taatiraa, na outou te hopoia e haapii i ta outou tamarii.—Faaueraa Bibilia: Maseli 22:6.

A faatupu i te aparauraa poto noa. Mea maitai aˈe ia faatupu i te aparauraa a rave ai outou i te mau ohipa o te mau mahana atoa. Peneiaˈe, a tere ai outou na nia i te pereoo aore ra ia rave outou i te tahi ohipa i te fare. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu i ta outou tamarii ia faaite mai eaha to roto i te hohonuraa o to ratou aau. A haapao maitai râ! Eiaha e ani atu: “Mea au anei na oe teie mau huru poroi faatiani?” Mea maitai aˈe ia parau: “I to oe manaˈo, no te aha te feia faatiani e faaohipa ˈi i teie mau huru hohoˈa no te hoo i ta ratou mau taoˈa?” I muri aˈe i ta ratou pahonoraa, e nehenehe paha e ani atu: “Eaha to oe huru i mua i tera huru poroi faatiani?”—Faaueraa Bibilia: Deuteronomi 6:6, 7.

A faatano i te parau ia au i te faito matahiti. E nehenehe e haapii i te tamarii nainai e nafea ia parau i te mero taatiraa o te tamahine e to te tamaroa e e nafea atoa ia paruru ia ratou i te feia rave ino i te tamarii. A paari rii mai ai ratou, e nehenehe e faataa ˈtu eaha te tupu ia taoto te hoê tane i te vahine. Ia taurearea mai ratou, e titauhia ia taa maitai atu â ratou te faaohiparaa tano o te mero taatiraa.

A haapii atu eaha te mea maitai e te mea ino. I te apî-roa-raa, a haapii i te tamarii i te faufaaraa o te haerea tia, te taiva ore e te faatura. E nehenehe ïa outou e faahiti i te reira i roto i ta outou mau aparauraa no nia i te taatiraa. A haapapu atoa eaha te mea maitai e te mea ino no outou. Ei hiˈoraa, ia manaˈo outou mea ino ia taoto i te tane aore ra i te vahine na mua ˈˈe i te faaipoiporaa, a parau roa ˈtu i te tamarii e a faataa ˈtu i te tumu. Ia au i te tahi buka, “te feia apî o te parau eita to ratou metua e farii ia taati ratou i te apiti, eita ratou e hema ohie.”—Beyond the Big Talk.

A horoa i te hiˈoraa. Te mea ta outou e haapii, ia na reira atoa ïa outou! E nehenehe te tahi mau ohipa ta outou e rave e haafaufaa ore i te haapiiraa maitai ta outou e horoa i ta outou tamarii. Ei hiˈoraa, ia ata outou i te parau hoata faufau, ia oomo i te ahu tano ore aore ra ia faatupu outou i te hinaaro tia ore i roto ia vetahi ê.—Faaueraa Bibilia: Roma 2:21.

A tapea noa i te manaˈo tano no nia i te taatiraa. E ô te taatiraa no ǒ mai i te Atua. Ia faaohipahia te reira ma te tano, te auraa i roto noa i te faaipoiporaa, e faatupu te reira i te oaoa. (Maseli 5:18, 19) Ia taa i ta outou tamarii, e nehenehe atoa ratou e fanaˈo i tera ô i te taime tano ma te ore e faaruru i te mauiui e te mau fifi e tupu mai no te hoê taatiraa hou te faaipoiporaa.—Timoteo 1, 1:18, 19.