Salt la conţinut

Ce înseamnă ʻsă-ți onorezi tatăl și mamaʼ?

Ce înseamnă ʻsă-ți onorezi tatăl și mamaʼ?

Răspunsul Bibliei

 „Onorează-i pe tatăl tău și pe mama ta.” Această poruncă apare deseori în Biblie. (Exodul 20:12; Deuteronomul 5:16; Matei 15:4; Efeseni 6:2, 3) Ea înseamnă:

  1.   Să le arăți apreciere. Îți onorezi tatăl și mama fiind recunoscător pentru tot ceea ce au făcut pentru tine. Poți să-ți arăți recunoștința prețuind sfaturile lor. (Proverbele 7:1, 2; 23:26) Biblia te încurajează să-i consideri pe părinți ca fiind „frumusețea” ta, adică să fii mândru de ei. (Proverbele 17:6)

  2.   Să le accepți autoritatea. Îndeosebi când ești tânăr, îți onorezi tatăl și mama dacă le recunoști autoritatea încredințată de Dumnezeu. În Coloseni 3:20, cei tineri sunt sfătuiți: „Ascultați de părinții voștri în toate, căci lucrul acesta îi este plăcut Domnului”. Chiar și Isus, ca tânăr, a ascultat de părinții săi. (Luca 2:51)

  3.   Să-i tratezi cu respect. (Leviticul 19:3; Evrei 12:9) Poți face aceasta atât prin cuvintele, cât și prin modul în care li te adresezi. Este adevărat, din cauza modului în care acționează uneori părinții, s-ar putea să-ți fie greu să-i respecți. Chiar și în acele situații, copiii își pot onora părinții evitând să le vorbească sau să acționeze într-un mod lipsit de respect. (Proverbele 30:17) Biblia arată că insultarea părinților este o greșeală gravă. (Matei 15:4)

  4.   Să ai grijă de ei. Când părinții tăi îmbătrânesc, ar putea avea nevoie de ajutor practic. Îi onorezi făcând tot ce poți pentru a le asigura cele necesare. (1 Timotei 5:4, 8) De exemplu, cu puțin timp înainte de a muri, Isus a aranjat ca cineva să aibă grijă de mama sa. (Ioan 19:25-27)

Concepții greșite despre onorarea părinților

 Concepție greșită: A-ți onora tatăl și mama înseamnă a le permite să-ți controleze căsnicia.

 Adevăr: Biblia ne învață că legătura conjugală este mai importantă decât celelalte legături familiale. În Geneza 2:24 se spune: ʻBărbatul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va alipi de soția saʼ. (Matei 19:4, 5) Desigur, cuplurile căsătorite pot beneficia de sfaturile înțelepte ale părinților. (Proverbele 23:22) Totuși, un cuplu are dreptul să stabilească anumite limite în ce privește implicarea rudelor în căsnicia lor. (Matei 19:6)

 Concepție greșită: Tatăl tău și mama ta sunt autoritatea supremă.

 Adevăr: Deși Dumnezeu le-a oferit părinților autoritate în sânul familiei, orice autoritate umană are limite; ea nu poate depăși niciodată autoritatea lui Dumnezeu. De exemplu, când o înaltă instanță le-a poruncit discipolilor lui Isus să nu asculte de Dumnezeu, ei au răspuns: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu ca stăpânitor decât de oameni”. (Faptele 5:27-29) În mod asemănător, copiii ascultă de părinții lor „în unitate cu Domnul”, adică în orice aspect care nu încalcă legile lui Dumnezeu. (Efeseni 6:1)

 Concepție greșită: A-ți onora părinții presupune să le adopți convingerile religioase.

 Adevăr: Biblia ne încurajează să cercetăm dacă ceea ce ni se predă este adevărul. (Faptele 17:11; 1 Ioan 4:1) O persoană care procedează astfel poate ajunge să aleagă o credință diferită de cea a părinților. Biblia menționează mai mulți slujitori fideli ai lui Dumnezeu care nu au urmat religia părinților lor, printre aceștia numărându-se Avraam, Rut și apostolul Pavel. (Iosua 24:2, 14, 15; Rut 1:15, 16; Galateni 1:14-16, 22-24)

 Concepție greșită: Pentru a-ți onora părinții, trebuie să practici ritualurile tradiționale de venerare a strămoșilor.

 Adevăr: În Biblie se spune: „Lui Iehova, Dumnezeul tău, să te închini și numai pentru el să îndeplinești un serviciu sacru”. (Luca 4:8) O persoană care își venerează strămoșii nu are aprobarea lui Dumnezeu. Mai mult, Biblia ne învață că „cei morți nu sunt conștienți de nimic”. Ei nu știu că li se aduce omagiu și nu le pot face nici bine, nici rău celor vii. (Eclesiastul 9:5, 10; Isaia 8:19)